Să ne gândim puţin...

Viata de student

2011-10-11T10:23:00.003+03:00

A trecut o saptamana de cand am intrat la facultate. Sunt in mare masura dezamagita, aveam alte asteptari. Nu am gasit implicarea si ajutorul la care speram... Am mare noroc pentru ca sunt autodidacta.
In rest, am zeci de carti ce asteapta sa fie citite, este imposibil sa le citesc pe toate, insa voi incerca.

P.S. Nu am internet acasa, postarile vor fi rare...

Non multa sed multum...

2011-09-23T07:58:00.002+03:00

Ieri dupa-amiaza am asistat la un mic moment cultural, o intalnire a scriitorilor braileni, ce sunt la inceput de drum. Evenimentul a fost coordonat de un profesor de limba romana, apreciat in Braila, de la care chiar aveam pretentii.
Publicul era predominat de elevii sai din clasele a IX-a si a-X-a. Stimabilul a avut un limbaj foarte codat, aproape inaccesibil publicului, a vorbit mult in metafore obositoare, chiar nepotrivite unor contexte cu insiruiri de neologisme in fraze ample... Tot respectul, dar dupa jumatate de ora, s-a retras un rand de elevi, furisandu-se pe ciment, pentru a nu fi vazuti. La un moment dat, domnul profesor spune la adresa unei scriitoare: "O ideologie poetica agresiva, daca ma puteti intelege?" De ce sa nu putem, suntem cumva prosti? Iar daca considera ca nu puteam intelege, fraza trebuia scoasa urgent din discurs...
Am stat in spate si am putut analiza tot, toti se uitau pe pereti, sau spre usa fiind pe picior de plecare... La iesire, elevii se gandeau la un punct in plus la o nota, pentru ca au fost prezenti la acest "chin" pentru ei.
Conteaza enorm sa stii sa-ti atragi publicul de partea ta... Non multa sed multum!

Ultimele zile...

2011-09-06T17:10:00.003+03:00

Desi am fost si sunt foarte ocupata in continuare, de la o ora la alta sunt chemata in zeci de locuri, imi mai fac timp si de internet. In curand voi fi privata de calculator iar articolele le voi scrie, doar cand voi putea.
Mi-am achizitionat multe lucruri pentru facultate, mici nimicuri care pentru mine inseamna mult.
Mai am foarte putin timp de petrecut in Braila si vreau sa ma bucur pe ultima suta de metri.

Multumesc mult atat lui Pavel Ionut cat si domnului Vintila Mihai pentru cartile daruite!
Joi dimineata plec in Iasi si cu siguranta le voi lectura!

A venit toamna...

2011-09-01T12:53:00.002+03:00

Toamna, cu fosnetul frunzelor uscate, cu vant ce adie, toamna in sufletul meu...

Pentru voi ce are frumos toamna?

Braila, orasul sufletului...

2011-08-29T14:57:00.007+03:00

Zilele trecute am gasit o provocare pe internet, lansata de domnul Mihai Vintila. Nimic mai frumos decat sa pot scrie despre orasul meu natal, Braila! Voi avea o misiune dificila sa ma limitez in spatiu...

Sunt atat de multe amintiri care ma leaga de acest oras...

Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Imi amintesc cu nostalgie cat de uimita am ramas, cand am patruns in acest cadru de poveste...

Sala mare a fost restaurată în perioada 1980 – 1983, cu elemente noi de artă monumentală stucatură, pictură, candelabre şi corpuri de iluminat.
Primul spectacol prezentat după restaurare – 13 februarie 1983 – „Despot Eraclidul” de D. Mutaşcu, regia Constantin Codrescu
Un interes deosebit îl reprezintă cortina – autor Val Munteanu, realizată la Decorativa Bucureşti. Cortina cuprinde elemente care ţin de arhitectura şi istoricul Brăilei (casele şi corăbiile de altădată), bogăţiile Dunării şi ale Bărăganului dar şi semnele simbolice ale teatrului.

Muzeul de istorie un alt reper al Brailei, pe care nu trebuie sa-l ratezi.
În 1955, nu exista nici o piesă de arheologie în colecţiile muzeale, iar din actualul judeţ Brăila erau cunoscute doar două descoperiri, ambele fortuite: cazanul scitic de la Scorţaru Vechi şi un fragment de vas neolitic de la Nazâru ( Siliştea ), dar iata ca astazi, patrimoniul muzeal cuprinde peste 15.000 de piese, iar repertoriul arheologic al judeţului Brăila include peste 60 de localităţi, cu aproape 100 de descoperiri (situri arheologice, morminte, tezaure, descoperiri izolate).

Orologiul din centrul orasului, atestat în 1909, amplasat in Piaţa Traian veghează Brăila ca un „blajin domnitor". Simbol al Brăilei vechi şi noi, martor al prosperităţii şi decăderii celui mai mare port al României Mari, ceasul din Centrul Vechi a fost şi a rămas mândria brăilenilor.
Nu poţi vorbi despre Brăila, dacă nu ai văzut, măcar o dată-n viaţă, Ceasul, Statuia lui Traian, geamia transformată în biserică şi Fântâna în stil baroc. Nu este brăilean care să nu fi ales drept loc de promenadă parcul străjuit de ceasul

Ma opresc aici cu scurta calatorie prin Braila, orasul sufletului.

3 ani de blogg

2011-08-26T09:13:00.003+03:00

Astazi se implinesc 3 ani, cititorule, ani in care mi-am perfectionat scriitura pentru tine!
Chiar daca la inceput blogul meu a porrnit in joaca, astazi il simt ca facand parte din mine, o casuta virtuala pe care voi ati transformat-o intr-un spatiu cald si primitor.
Va multumesc din suflet ca mi-ati trecut pragul in acesti minunati ani si va astept cu aceiasi dragoste si de acum inainte

Va multumesc ca existati!

Puterea cuvintelor...

2011-08-17T13:34:00.003+03:00

Crepuscul

2011-08-16T09:02:00.004+03:00

Intervalul scurt care face trecera de la vis la realitate, acel moment unic de la inceputul fiecarei zile in care evenimentele se succed fiind prinse in mreaja viselor, ca mai apoi, tipetele pescarusilor sa dea semnalul unui nou inceput.
Pendularea de la noapte la zi, de la intuneric la lumina se repeta de fiecare data cu o exactitate silogistica, uneori halucinanta, impartind viata fiecaruia in cadre succesive.
Asemenea unui sirag de margele care se rostogoleste spre orizont, existenta fiecaruia dintre noi isi are trasat destinul oricat de linistite sau tumultoase sunt timpurile.

La multi ani!

2011-08-15T11:16:00.001+03:00

Crestinii serbeaza in 15 august Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare religioasa cunoscuta ca Sfanta Maria Mare.
Adormirea Maicii Domnului, cunoscuta popular ca Sfanta Marie Mare, Santamaria sau Uspenia, celebreaza ziua in care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfarsit, iar popular este ziua care desparte lunile calduroase de cele reci.

Va doresc un calduros "la multi ani" tuturor sarbatoritilor!

2011-08-13T11:18:00.000+03:00

Va doresc un week-end prelungit cat mai frumos!!!

Lucruri simple...

2011-08-10T15:29:00.003+03:00

Am observat ca oamenii nu cer chiar atat de mult pe cat vor sa para ca cer... Putina afectiune, putina atentie, putin interes...
Chiar daca nu faci nimic concret pentru ei, dar suni sau faci in asa fel incat sa ajunga un "buna, ce mai faci?" pentru acestia este ceva important. Cum sa nu crezi ca exista speranta? Cum sa nu crezi ca poate totusi lumea nu e chiar asa rea si indiferenta cand vezi ca gesturi minore aduc zambete?
Atunci va intreb, de ce sa nu incercam sa aducem zambete? De ce sa nu incercam macar noi, cei care constientizam toate astea sa fim noi cei care luam atitudine si de ce sa nu fim noi cei care schimba ceva?

Simplitatea cuvintelor si a zambetelor sunt ca simplitatea marii si a muntilor, a apei si focului atat de simple si de dragi, si totusi atat de greu de inteles, mircolul vietii consta tocmai in simplitate.

Lumea interioara - lumea exterioara

2011-08-09T07:41:00.003+03:00

Spunem "fereastra" sau "copac" sau "ceasornic", cuvinte care desemneaza simple obiecte din lumea rigida si indiferenta care ne inconjoara, si totusi transmitem o data cu ele ceva misterios si greu de definit, ceva ca o cheie, ca un mesaj patetic dintr-o regiune a fiintei noastre.
Spunem "fereastra", dar nu vrem sa spunem "fereastra", si suntem intelesi. Sau, cel putin, ne inteleg cei carora le e destinat in secret mesajul criptic, care trece nevatamat prin multimi indiferente sau ostile. Asa ca fereastra, copacul, ceasornicul, nu vor sa spuna nici fereastra prafuita, nici copacul imbatranit, nici ceasornicul din lemn de stejar, ci eu: nelinistea mea, angoasa mea, asa ca sunt, mai curand, autoportretul meu, descrierea nelinistilor mele cele mai profunde. Folosindu-se de obiecte exterioare, din lumea rigida si rece din afara noastra, care poate sa existe dinaintea noastra si care foarte probabil va continua sa existe chiar si cand noi vom fi murit, ca si cum obiectele nu ar fi decat trecatoare si tremurande punti pentru trecerea peste prapastie care se deschide intre unu si univers, ca si cum ar fi simbolurile acelui ceva profund si ascuns pe care il reflecta; indiferente, si obiective si cenusii, pentru cei care nu sunt in stare sa inteleaga cheia, dar calde si tensionate, si pline de o tainica intentie, pentru cei care o cunosc. Pentru ca, inrealitate, obiectele zugravite nu sunt universurile universului indiferent, ci obiectele create de o fiinta solitara si deznadajduita, dornica de comunicare si care face cu ele ce face sufletul cu trupul: le impregneaza cu dorintele si sentimentele lui, se manifesta prin infiorari, stralucirea ochilor, e surasului din coltul buzelor, ca un spirit care incearca cu disperare sa se manifeste prin trupul strain al unei persoane...

Teatru de idei

2011-08-03T13:31:00.003+03:00

Incerc sa trec peste interogatiile ontologice grave si nu-mi mai ramane decat un teatru de idei.
Gasesc sensuri apriate si finitul, unde e? Pentru ca fac legaturi, dar timpul le destrama; pentru ca ma apropii de alte chipuri si alte sentimente, probabil ale lumii moarte...
Sunt forme naive de penitenta si ignor conditia mea de fiinta fragila si acesti doi copaci, ce ii privesc, sunt alcatuiti dintr-un dialog cu mine si cu dublul meu, si cerul e plin de nori, iar eu sunt un simplu pescar de nori.
Vad lucruri si tot ce a ramas e-o lumanare intr-un suport de sticla verde pal, frunze cu margini uscate si mult praf.

Reminescente de autocompatimire in glas? Nici pe departe. Eu nu sunt decat un simplu factor in aceasta totala redistribuire a sensurilor.

Picaturi de ploaie

2011-08-02T14:05:00.005+03:00

Stau in genunchi in fata ferestrei deschise si simt cum ploaia loveste cararile nestiute ale sufletului. Stropii imi ating parul, intr-o valtoare a gandurilor. Cerul este gri, asemenea penelor porumbeilor ce se infoaie sub teiul impunator din dreptul balconului. Norii par as fi dat intalnire intr-un colt de lume, necunoscut noua, muritorilor. Picaturi din seva frunzelor par a-mi atinge genele, purtandu-ma in miasma lunii august, ascultand simfonia vesnicilor stropi, ce mor loviti intre ramurile copacilor.
Inchid ochii plutind imbatata in aceasta atmosfera.
Deschid ochii dupa un moment, ploaia s-a oprit...

Astept un zambet sa rasara in sufletul meu.

De ce nu-mi place Cartarescu?

2011-07-30T09:48:00.003+03:00

- pentru ca nu ma regasesc in scrierile sale;
- pentru ca stilul sau te face sa te indepartezi de paginile sale, ermetismul si jocul absolut halucinant de cuvinte, ma determina sa las orice carte a sa jos;
- pentru ca a reusit sa ia locul in manualele scolare, unor scriitori mult mai valorosi;
- pentru ca metaforele sale sunt goale, uneori alaturarea lor chiar obositoare;
- pentru ca am senzatia ca este beat cand scrie;
- pentru ca e doar o imagine;
- pentru ca prezenta fizica lasa de dorit...

Nu mi-as dori sa-l cunosc, unul dintre motivele pentru care nu am dat la facultate in Bucuresti. Stiu ca are multi fani si ii respect caci de gustibus non est disputandum...

Stare de week-end

2011-07-30T09:33:00.002+03:00

Pentru ca am intrat in week-end cum nu se poate mai frumos si mai ales pentru ca nu prea voi sta in casa zilele acestea, va invit sa ascultati o piesa draga mie...
Vremea tine cu noi, sa profitam de ea...

Cheia sufletului

2011-07-25T13:22:00.002+03:00

Sarman suflet fara chei, destramat in iluzii, innecat intr-o tacere profunda, nestirbita, ca o instrainare de mine insami.
Cheile s-au pierdut in anii ce au trecut in galopul necrutator si tulburat. Sufletul a ramas ferecat, nu are cum sa se deschida, caci in el, sunt furtuni pentru moment.
Cateodata ma gandesc ca sunt nascuta sa-mi port crucea de “om” diferita atat de mult de ceilalti “oameni”...

Straniu...

2011-07-25T07:40:00.003+03:00

Am fost admisa la buget in cadrul facultatii Al.I.Cuza la Litere. Aveam deplina incredere ca voi fi studenta in Cluj, dar se pare ca a fost concurenta mare si am fost admisa la taxa.
Iasul nu e ceea ce imi doresc, dar sunt increzatoare, totusi este un centru universitar de renume.
Am acordat prea multa incredere Clujului si am intampinat multe probleme la retragerea dosarelor, cu actele originale. Am fost destul de aproape sa-mi pierd locul din Iasi. Nu aveam fluturasul de confirmare din Cluj, pentru ca il lasasem ca adeverinta in Iasi si am fost nevoita sa dau o declaratie. M-am dus la decanat, o camera sumbra, foarte intunacata, nu puteam sa disting scriitorii de pe pereti, iar mirosul era unul groaznic de mucegai. Unde sa mai pun ca se clatinau si geamurile...
Mi-a fost dictata o declaratie, mi-au fost luate chitantele si foile de inscriere de la UBB.-Cluj. Practic in momentul de fata eu nu am nimic doveditor care sa ateste faptul ca m-am inscris la Cluj. Oare banii pe inscriere vor fi declaratii, eu una ma indoiesc.
Acum sunt linistita pentru ca mi-am confirmat locul in Iasi si astept sa vina toamna pentru a vedea daca a fost sau nu o alegere buna.

2011-07-23T13:00:00.002+03:00

Seneca are dreptate. Viata "nu retine pe nimeni cu sila". Dar nici macar in sinucidere nu scapam de noi insine. Sinuciderea este, poate, singurul act uman care e mereu sincer, nu e niciodata mimat. Se poate mima orice pentru a parea ceea ce doresti, dar nu-mi pot imagina ca exista cineva care se arunca in gol de la etaj, isi pune steangul de gat sau inghite un pumn de medicamente pentru a mima disperarea ori neputinta de a mai trai. Probabil, si sinuciderile impulsive au deliberari chinuitoare in urma lor. Problema e dupa a cui imagine alergi. A ta, cum n-ai reusit sa fii?

Fata de cine raspunzi?

2011-07-17T11:17:00.002+03:00

Timpul trece...

2011-07-15T09:50:00.000+03:00

Casa, dulce casa

2011-07-15T09:34:00.002+03:00

Am revenit obosita dupa inscrierea la facultate. Am plecat luni de dimineata la Cluj, am avut legatura la Bucuresti, ajungand marti dimineata la destinatie. Am depus doua dosare la U.B.B. la Litere, unul pe limba romana si celalalt pe literatura comparata avand ca limba secundara italiana. Apoi seara am luat trenul catre Iasi. Am ajuns miercuri si am depus un dosar pe literatura universala si comparata.
Poate mi-am facut o impresie gresita despre Iasi, dar un lucru e cert nu m-am simtit bine in cadrul facultatii Al.I.Cuza. Am fost supusa unui intreg interogatoriu, la vederea adeverintelor de inscriere la UBB. "De ce ati optat pentru Cluj?", "Daca veti fi admisa la ambele facultati, ce alegeti?"... multe intrebari incomode de la niste asistenti lipsiti de tact si mult prea directi...
Astept miercuri un raspuns de la ambele facultati!

Impresii dupa bac...

2011-07-04T07:56:00.003+03:00

Dupa rezultatele dramatice de la bacalaureat vazute la televizor, inca de la ora 12, mi se inmuiasera picioarele... Am ajuns pe la ora 14, la mine in liceu pentru a-mi vedea notele. M-am linistit. Media mea este 8,88.
Ce m-a surprins si pot sa zic ca mi-a zdruncinat principiile a fost rezultatele spectaculoase, ivite din senin la o persoana, care habar nu avea sa lege o fraza, niste rezultate aparute intr-un cadru atat de corupt. Paradoxal, la un obiect ma depasea cu mult...
A cotizat bine, nu s-a jucat...

Ultima saptamana....

2011-06-20T18:59:00.002+03:00

Vreau sa-mi inchid telefonul pe 26 iunie, nu-l voi lua la mine pe 27, caci in stresul in care ma aflu nu pot sa-i port de grija.
In dimineata zilei de 27, nu ma voi intalni cu niciun coleg, nu vreau sa schimb nicio replica, decat dupa ce ma eliberez de emotii pe dupa-amiaza... Imi voi pierde privirea in zare, voi merge ca prin nori luni de dimineata... Nu vreau sa stiu de nimic, nimeni nu simte ceea ce simt eu...

Miasma de tei halucinanta...

2011-06-20T18:50:00.003+03:00

Mirosul ma imbata, dandu-mi iluzia unor aburi ce ma invaluie treptat. Nu mai vad nimic clar, totul e o halucinatie: flori, copaci, ganduri, aspiratii atat de fragile in aceste momente nesigure. Ma simt intr-un dezechilibru intre ceea ce imi doresc si ce pot cu adevarat, intre gandurile mele si ale celorlalti... Vreau sa plutesc in aburii mintii mele, sa dispar dintr-o lume atat de diferita de mine...

Enigma unei morti- 122 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu

2011-06-16T17:30:00.002+03:00

Acum 122 de ani, la 15 iunie 1889, se stingea din viaţă, în casa de sănătate a dr. Şuţu, şi trecea în eternitate Mihai Eminescu, poetul, ziaristul şi omul de cultură. Mii de pagini s-au scris despre viaţa şi mai ales opera sa, solicând între cultul construit pe sintagme de manual, în care osanalele, metaforele tocite prin uz, se înghesuie, sufocând imaginea vie a poetului, şi virulenta contestare. Şi totuşi, la 122 de ani după, modul în care a murit poetul rămâne o enigmă, subiect de controverse. Pe lângă ipoteza asasinării sale prin otrăvire cu mercur chiar de către cei care ar fi trebuit să îl trateze sau a uciderii sale de către un "coleg" de ospiciu, mai există varianta morţii sale ca o consecinţă fatală a contractării sifilisului. Oricare ar fi adevărul, statuia lui Eminescu nu coboară de pe piedestal, nu se năruie, nici nu este ciuntită, iar el poate fi şi contestat, dar şi pentru asta trebuie atent citit şi recitit.

Ador oamenii ironici

2011-06-15T07:19:00.003+03:00

Un mare lucru, care mie mi-a lipsit in aceasta viata... nu pot fi ironica sau daca sunt, e totul fortat. Pentru mine spectacolul ironiei il asist din departare fara a putea intra in acest joc. De multe ori ironia te poate salva din situatiile dificile, iti poate reda un tonus foarte bun pentru toata ziua.
Ironia e un joc de masti, de grimase, de stari trucate, uneori putina aroganta...

A se face diferenta...

2011-06-14T15:10:00.007+03:00

Un lucru diferit este sa te inspiri si cu totul altceva este sa preiei un material integral, sa nu-i precizezi sursa...
M-as fi dorit sa fi fost anuntata in aceasta privinta, pe cuvant ca as fi inchis ochii si as fi spus, ca le fac cadou, daca sunt placute atat de mult...
O sugestie sa se scrie mare, "dau copy-paste de pe diverse blogg-uri". Blogg-ul meu e un depozit, caci ideile proprii nu le am la mine...
Cand aud conceptul de prietenie, mai bine ma lovesti in cap sau mai adaugi "de conventie", suna mai bine...

Un mic incident

2011-06-10T15:13:00.003+03:00

Ciudati mai sunt oamenii uneori. Am intrat in liceu ieri de dimineata. M-am intalnit cu o doamna profesoara de limba franceza care nu am avut-o ca profesoara, dar ne intelegem foarte bine din alte imprejurari. E suplinitor, are 12 ore in liceu. Tot anul scolar cand ne intalneam pe hol, mai discutam. Mereu am avut grija ca sa nu ma vada profesoara mea de franceza, caci lucrurile se interpretau altfel... M-am ferit foarte bine. Ieri nu m-a mai interesat sa ma feresc de cineva. Am stat un sfert de ora in hol cu doamna. Nu avea chef de ora, mi-a povestit de niste articole din revista Felicia si de cd-ul cu Frank Sinatra din interior. Pe neasteptate soseste doamna mea profesoara de limba franceza, o salutasem deja de la intrarea in liceu. Se apropie se uita foarte urat, ne roaga sa-i facem loc, desi avea suficient si trece ca o furtuna. In 5 minute isi mai cauta ceva de lucru si iar mai trece pe langa noi.
Daca se putea ar fi ramas, sa afle despre ce vorbim. Tot daca am vazut-o am discutat si despre dansa. Doamnele nu se agreaza intre ele, iar eu nu ma inteleg cu fosta mea profesoara de la clasa.
Eu una nu as fi deranjata daca un elev al meu ar vorbi cu o colega a mea de catedra. Din punctul meu de vedere elevul e liber sa vorbeasca cu toti profesorii din oras, pe care ii cunosc sau nu... Ma rog, nu mi-a placut atitudinea.
Eu cu fosta profesoara de la clasa, caci acum am terminat a XII-a nu am ce discuta pe hol, nu avem ce sa ne spunem, doar ne salutam, pe cand cu aceasta colega a sa de catedra avem multe sa ne spunem.
Astept pareri de la voi...

2011-06-06T18:43:00.002+03:00

O mica pauza de la invatat. Mi-am facut un program serios. Invat zilnic intre 4 si 8 ore depinde. Daca invat 4 ore nu fac pauza, daca ma intind spre 7-8, fac pauze de 15 minute din ora in ora, ca sa pot rezista.
Maine am competentele de comunicare, nu imi fac multe griji, dar totusi putine emotii am.

2011-05-29T19:09:00.001+03:00

Dragi cititori, fac o pauza de blog caci invat pentru BAC. Va multumesc pentru intelegere!
O melodie tare frumoasa...

O noua zi

2011-05-27T07:25:00.004+03:00

O noua zi, un nou vis spre care tinzi, o noua speranta, o noua provocare, o lacrima. Ce poate fi mai frumos? Ai vrea sa schimbi ceva dar nu poti, nu te simti pregatita de lucrurile ce apar in fiecare zi...
Fiecare zi reprezinta un nou inceput, o nouă viaţa. Mulţi s-au luptat pentru a trai acest moment, pana in acesta zi. Aceasta zi ne da ocazii pentru a invata ceva nou: exista lucruri care ni se vor intampla doar o singura data in viata, si depinde de noi daca vom profita de aceasta sau nu. Viata ne da o sansa si ar fi foarte pacat sa o respingem. Si cateodata nu ai putere sau curajul ca sa mergi mai departe si sa infrunti obstacolele ce iti stau in cale sau uneori esti prea naiv si nu observi nimic in jurul tau. Fiti mai realisti!
Sunt momente in care doresti sa evadezi din aceasta lume... Si sa pleci departe...

2011-05-24T18:40:00.002+03:00

Mai sunt 3 zile teoretic, practic doar 2 din acest an scolar. Ma bucur ca s-a terminat toata aceasta farsa, nu mai rezistam. Trebuie sa ma felicit ca am fost o actrita excelenta.
In rest multe amintiri neplacute si prea putine placute... Restul e istorie!

Seara linistita!

Resemnare

2011-05-22T09:46:00.002+03:00

Sa accepti o situatie dificila in care te afli nu e usor. Toti incercam sa evitam momentele in care ne impiedicam de greselile facute, fara a ne asuma raspunderea pentru ele. Descoperim gravitatea situatiei atunci cand este prea tarziu, atunci cand ne pierdem curajul sa infruntam propriile ganduri, propriile trairi...
Cand ne izbim de greselile noastre care ne fac sa suferim, trebuie sa intelegem ca nu putem sa ne luptam la nesfarsit, din cauza ca nu sunt implicate doar dorintele noastre, din cauza ca ne facem rau singuri, luptand pentru a dovedi ca greselile noastre nu sunt erori, cand de fapt e evident raul pe care faptele noastre il lasa in urma. Trebuie sa ne acceptam vina si consecintele sale. Iar cel mai bun mod de a ne simti invingatori, impacati cu noi insine, este sa ne soptim ca am gresit, ca suntem constienti de acest lucru.
Un sentiment minunat poti resimti, cand descoperi semnificatia unei resemnari.

Sfintii Constantin si Elena

2011-05-21T10:52:00.003+03:00

La data de 21 mai, credinciosii ortodocsi si cei romano catolici ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena. Imparateasa Elena a trait intre anii 248-329 si a fost cunoscuta ca o femeie deosebit de credincioasa si de pioasa. A infaptuit pelerinajul in Palestina si se considera ca ea a descoperit Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos si ramasitele celor trei magi. Imparateasa Elena a ridicat Biserica Sfantului Mormant. Imparatul Constantin, in anul 312, in ajunul luptei cu marea armata a lui Maxentiu, a vazut pe cer semnul unei cruci stralucitoare cu inscriptia "IN HOC SIGNO VINCES" adica "PRIN ACEST SEMN VEI BIRUI". In noaptea aceea i-a aparut Iisus Hristos care I-a cerut sa puna semnul crucii pe steagurile sale si armata ii v-a fi protejata. Constantina a facut aceste lucruri si a castigat lupta. Ca urmare in anul 313 a dat Edictul de la Milan prin care crestinismul este recunoscut ca religie in stat si este chiar protejat. In anul 321 instituie duminica ca zi de repaus. Ulterior renoveaza orasul Byzantion de pe malul Bosforului, se muta aici si il transforma in capitala Imperiului. Orasul ii v-a prelua numele si se v-a numi Constantinopol.
Cu ocazia sarbatoririi Sfintilor Imparati Constantin si Elena permiteti-mi sa urez tuturor celor care poarta aceste nume, un sincer LA MULTI ANI, sanatate lor si celor dragi, implinirea tuturor dorintelor.

Situatia invatamantului brailean

2011-05-20T17:25:00.008+03:00

Avem din pacate, desi nu imi face cinste sa recunosc, fiind braileanca, un sistem deficitar, slab cotat comparativ cu celelalte orase. Profesorii braileni sunt in proportie de 70% dezinteresati, nu mai sunt preocupati sa le explice elevilor cu adevarat lectia predata sau unii dintre ei nici nu mai predau...
Sunt cazuri de continuitati, acordate pentru al 4-lea an, unor cadre didactice care se incapataneaza sa lase scaunul, tinand parca cu dintii de acesta, dorind parca sa mai reactualizeze "anii de glorie". Trebuie sa va spun ca mai sunt si continuitati acordate in deplin acord cu rezultatele profesionale stralucite a unor profesori care si-au dedicat viata elevilor.
Avem oameni corupti, fara scrupule care si-au pus prietenii, rudele si de ce nu familia in invatamant. Au creat un cerc inchis in care se practica razbunarea, instaurarea mitei, servilismul, demagogia, dilentatismul, nepotismul, dictatura bunului plac.
Definitivatul, gradele, titularizarile, gradatile de merit apar ca ciupercile fara vreun temei, in functie de relatiile pe care le ai la inspectorat.
Profesorii inimosi si valorosi cu fiecare an ce trece, mai dispar, unul cate unul iese la pensie, facand loc in urma, unor tineri nepregatiti, care se titularizeaza dand niste telefoane unde trebuie date... Lucrarile nu se mai corecteaza ca odinioara in Bucuresti...

Astept parerile atat ale brailenilor cat si a celorlalti. In functie de comentariile primite, voi dezvolta o anumita ramura, sunt multe de spus, eu am trecut in revista cateva aspecte...

O, tempora! O, mores!

Decat asa final de an scolar, mai bine lipsa...

2011-05-18T17:16:00.004+03:00

Directiunea liceului meu a hotarat sa nu se faca o festivitate de incheiere a anului scolar pe 17 iunie pentru clasa a XII-a. Mi s-ar fi parut normal, sa se integreze clasa terminala in ciclul celorlalte clase. Ar fi fost normal sa fim vazuti de restul liceului si de profesori, atunci cand suntem premiati. Dar nu se poate...
Solutia e tare absurda. Va fi o mica festivitate joi, 26 mai cu clasele a XII-a, la care va participa doar cei 7 diriginti si "conducerea noastra draga" liceului. De ce aceasta decizie? Pentru a nu se creea debandada in liceu, profesorii trebuie sa-si faca orele si daca sunt curiosi sa ne vada, au ocazia sa ne priveasca de pe fereastra liceului la ora 11:00. Vom fi imbracati in roba si vom purta toca, insa ma intreb la ce folos? Ne vedem intre noi, clasele de a XII-a. Nu are niciun farmec fara profesorii cu care am lucrat... Puteam sa ma imbrac si in baie in roba, ar fi avut acelasi impact. Sau si mai bine, ca sa fiu ironica... Puteau diplomele sa fie trimise prin posta, pe adresa fiecarui elev.
In niciun an nu s-a mai desfasurat in asa hal...
Unde nu-i cap, vai de picioare!!!

Incercari

2011-05-17T08:25:00.002+03:00

Incerc sa nu privesc realitatea in raport cu mine, dar incercarile nu conteaza! Incercarile nu sunt scrise, nu sunt aplaudate decat daca sfarsesc prin reusita. Poti sa incerci sa-ti tii respiratia pentru o eternitate si ai sa fi aplaudat, de mine, doar cand ai sa reusesti. Poti sa incerci sa fi fericit, sa nu suferi si totusi fara suferinta nu vei putea niciodata sa fi cu adevarat fericit. Poti sa incerci sa nu plangi si chiar daca nu iti curg lacrimi pe obraz, in tine totul lacrimeaza.
Poti sa incerci ce vrei tu, dar daca eu nu ma regasesc in incercarile tale nu te voi aplauda. Caci oricat am tot incercat nu am reusit sa nu privesc in raport cu mine. Dar candva voi reusi sa ma conformez cerintelor mele si atunci voi fi mandru e mine, pana atunci, eu doar incerc!

Muzica de dimineata

2011-05-17T08:09:00.001+03:00

Este libertate
E dorinta necontenita
de a da afara
orice gand
ce zboara...

Ratacind in visare...

2011-05-14T12:04:00.003+03:00

Vara rasare in sufletele noastre. Vatul adie usor fredonand melodia naturii. O raza de soare coboara in sufletul pentru a-l incalzi. Adormisem cu fereastra deschisa, un val de racoare a patruns in camera. Ma ridic din pat termurand de frig, ma opresc in fata ferestrei, simt cum vantul de vara imi mangaie parul si imi sopteste cantecele noptii. Inchid fereastra si incerc sa adorm, dar somnul nu mai vine, ma tot rasucesc. Ma ridic din nou si ma intind pe fotoliul din sufragerie. Imi fac o cafea si ma intorc inapoi in sufragerie, pe fotoliu.
Incep sa visez din nou, simt cum pleoapele mi se inchid, grele de vise placute, simt cum treptat devin o umbra si parca ma desprind din canapea si ma indrept spre zare, parca nu mai exista distanta, probabil pasesc din nou in lumea viselor...

Clipe efemere...

2011-05-12T18:35:00.000+03:00

Am lucrat astazi, toata ziua, la un sirag de efemeritati. Se facea ca ploua, undeva pe foaia mea. Astazi, toata ziua, a plouat cu lucruri desarte. Incomprehensibilul se afla pe pagina mea. Nu aveam voie sa deschid nici ochii. Scriam mecanic. Cu pixul pe foaie, destingeam litere marunte, delicate. Maine, toata ziua, voi cauta sa pestrez efemeritatile, in buzunarul sacoului. Ieri, toata ziua, am traversat cerul cu o singura privire, fulgeratoare... Candva, in aceasta vara, poate voi gasi capatul vesniciei...

Legea trebuie sa fie una pentru toti

2011-05-12T18:11:00.000+03:00

Nu mi se pare corect ca unora sa le fie acordata continuitatea activitatii la catedra si altora nu. Legea, intrata in vigoare nu ar mai trebui sa acorde continuitate, si totusi aceasta e acordata. Nu se tine cont de performanta la catedra ci mai degraba de relatiile pe care le ai si de cat esti dispus sa oferi in schimbul unui an in plus, petrecut la catedra.
Inspectoratul scolar brailean are un suflet pe constiinta, un dascal ce s-a sinucis justificand clar durerea care o simtea din luna martie, cand i s-a respins continuitatea. Un om cu rezultate deosebite si-a dat seama ca nu e apreciat... Paradoxal, sunt profesori braileni pe catedra de franceza si nu numai, care au continuitate pentru al treilea an, cu toate ca nu au avut rezultate profesionale foarte stralucite.

Un gest, fara vreo explicatie...

2011-05-10T19:03:00.003+03:00

De-a lungul timpului actele de sinucidere au socat prin cauzele, uneori absurde, ce le-au determinat. Niciodata oamenii nu au putut intelege pe deplin actele de sinucidere aratand in mod aproape constant dispret sau indiferenta fata de acestea.
O serie de ganditori existentialisti printre care si E. Cioran vedeau in actul sinuciderii unica sansa de a scapa de mult detestata angoasa a vietii in care suntem prinsi cu totii si de care ne poate elibera doar trecerea in nefiinta.
Concluzia ce o desprindem din morala crestina este ca in afara cazurilor de martirism, care pentru Biserica nu reprezinta suicid, sinuciderea reprezinta un pacat de moarte si este respinsa cu vehementa.
A comite suicid inseamna a te considera egal in drept cu Dumnezeu si, totodata, a-I nesocoti porunca divina.Referitor la aceasta in “Catehismul” lui Richelieu din 1626 e scris”…nimeni nu este stapanul absolut al fiintei sale pentru a dispune de ea dupa cum i se pare potrivit, ci numai un depozitar obligat sa conserve depozitul”.

Poate va intrebati, de ce am scris aceste randuri... O profesoara de franceza, recunoscuta pentru cariera sa, nu am avut sansa sa lucrez cu dansa, dar o stiam din vedere, a decis sa-si incheie socotelile cu viata zilele acestea. Poate singuratatea a invins-o, poate erau multe probleme in spatele unui chip luminos, care nu spunea nimic. Si parea atat de multumita de viata... A disimulat totul, a crezut ca pacaleste viata...
Dumnezeu sa o ierte!

Concursul international "Ars Nova" editia a IX-a

2011-05-06T18:30:00.007+03:00

A fost o zi speciala astazi, o sarbatoare a cuvintelor, a creatiei in sine in Braila. Editia a IX-a a concursului international Ars Nova, organizat de Liceul de Arta, concursul a reunit in acest an aproximativ 2000 de lucrari ale celor 750 de elevi, din clasele a V-a - a XII-a, din tara si din Republica Moldova si Italia, dintre care au fost premiate 172. Astfel s-au acordat 19 premii I, 29 premii II, 34 premii III si 91 de mentiuni.
Mi-a facut placere sa intalnesc profesori cu care am lucrat spre exemplu domnul profesor Kitu Daniel si doamna prof. Pasici Geta. Au fost si profesori care ii intalnisem ocazional sau nu avusesem onoarea de a-i cunoaste printre care se numara catedra de la Liceul de Arta: prof. Gabriela Dascalu, prof. Iuliana Blanaru(Anghel) si Virginia-Gabi Simpetru. De asemenea prozatorul Daniel Dinca a avut o deosebita implicare in acest concurs. Imi va face placere sa-i citesc cartea primita in dar " Septembrie, uneori..." Nu pot sa-i omit nici pe presedintele Constantin Gherghinoiu, care din pacate si-a anuntat retragerea de la orice concurs literar, domnul director al liceului Haricleea Darclee, Neculai Enea. De asemenea a fost prezent si inspectorul de specialitate pe limba romana, domnul profesor Simion Adrian, care a tinut un discurs atat de pregnant pentru societatea de astazi... M-a pus pe ganduri...
Domnul inspector general Botea Viorel a stat 20 de minutele, il intelegem caci anumite situatii din inspectorat necesita rezolvare urgenta, e de apreciat ca si-a rupt din timpul sau pentru noi.
Sper sa nu omit pe nimeni...
Cea mai mare surpriza mi-a facut-o doamna profesoara Toma Liliana, dascalul care m-a sustinut 4 ani de zile si mi-a ghidat pasii. Fara sprijinul sau nu as fi reusit sa iau doua mentiuni la proza si eseu. Va multumesc pentru ca v-ati pus amprenta asupra propriului meu destin si pentru asta, va voi purta in minte si in suflet o viata...

P.S Revin cu poze in zilele urmatoare!
Seara linistita va doresc!

Sistem deficitar...

2011-05-05T08:23:00.002+03:00

Dupa prabusirea comunismului, sistemul educational din Romania este intr-o continua schimbare.
Dar este buna aceasta schimbare ?
Dupa terminarea liceului te izbesti de un perete gigantic si ai numai 3 optiuni:

1. Continuarea studiilor, dar dupa finalizare doar 5% ajung sa lucreze in domeniul specializat si de obicei prin spaga si/sau cunostinte.
2. Cautarea unui post de munca. Banii castigati nu iti vor ajunge pentru a putea incepe o viata de unu singur fara ajutorul parintilor.
3. Si cea din urma optiune este sa emigram dar sa fim sinceri cat de multi bani ai castiga nu-i nicaieri ca acasa.

Singura solutie este sa creem inpreuna un sistem educational care chiar sa ne ajute, nu sa creem absolventi pe banda rulanta...

In viata lacrimile te vindeca!

2011-05-04T19:10:00.003+03:00

Cine nu plange, nu traieste!
Plansul e uneori un paliativ in viata noastra. O zdruncina si in acelasi timp o indulceste, e ca o eliberare, a starilor confuze prin care treci.
Fiecare strop e esenta din care ne vom culege mai tarziu fericirea si pacea sufleteasca!

Stare de spirit in putine cuvinte...

2011-04-26T18:05:00.001+03:00

Luna fara nopti si stele fara cer. Si trupuri fara suflete. Si suflete fara trup.

Paste Fericit!!!

2011-04-23T09:43:00.005+03:00

Sfanta Noapte a Invierii sa va aduca, voua bloggerilor, vizitatorilor si partenerilor mai multa „lumina” in viata. Va doresc sa fiti mai senini si mai increzatori.
In noaptea Invierii, cand clopotele bat, cu lumanarile aprinse, cu sufletul curat, sa spunem impreuna...
HRISTOS A INVIAT!

Paste Fericit!

Sfantul Gheorghe

2011-04-23T09:29:00.002+03:00

Mare sărbătoare azi la ortodocsi, dar și la romano-catolici. Ei îl celebrează pe Sfântul Gheorghe anul acesta cu o zi înainte de Paste. Imaginea Sfântului este întotdeauna asociată cu vitejia nemărginită şi credinţa în biserica creştină până la sacrificiul suprem. În credinţa populară, Sf. Gheorghe este asociat cu omorârea balaurului. Legenda potrivit căreia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este o invenție târzie, medievală. Adesea însă, iconografia recentă ni-l prezintă pe sfânt călare, doborând cu sulița un balaur, poate simbolic. Unii comentatori sunt însă de părere că este vorba doar de o preluare târzie a mitului grec al lui Perseus și Andromeda.
Tin sa va urez un calduros "La multi ani" tuturor celor care-si sarbatoresc astazi ziua onomastica!

Vinerea mare...

2011-04-22T18:17:00.002+03:00

Credinciosii ortodocsi marcheaza astazi ultima vineri din Postul Mare, zi care este numita si Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra sau Vinerea Seaca.
Conform traditiei crestine, astazi este ziua in care Hristos a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea pacatelor oamenilor.
In Vinerea Mare, se reia Drumul Crucii, pe care Iisus l-a facut sub povara crucifixului de la cetatea Ierusalimului, unde a fost condamnat, pana la Golgota.
Se spune ca pe drum, o femeie a sters fata plina de sange a Mantuitorului, iar chipul sau a ramas intiparit pe naframa femeii.
Vinerea Mare este singura zi aliturghica din calendarul ortodox. Astazi, credinciosii tin post negru, merg la cimitir, iar seara se duc la slujba prohodului sau a ingropaciunii.

Prin credinta in Hristos fiecare se intelepteste, se indreapta, se lumineaza si se izbaveste.Orice intelept lipsit de Hristos este nebun, orice drept fara Hristos este pacatos, fiecare om curat, fara Hristos necurat este si oricine ramane in afara Lui moare.

Sf. Tihon din Zadonsk - Scrisori din chilie

Ruga unui copil

2011-04-20T18:41:00.000+03:00

Un clip impresionant: Copii nu tanjesc neaparat dupa lucruri scumpe, jucari sofisticate; ceea ce vor ei de fapt e atentie, atentie din partea parintilor, au nevoie sa se simta iubiti.

Cine a scris Biblia???

2011-04-20T18:07:00.000+03:00

Dragii mei, cine a scris Biblia??? Se pare ca nu suntem un neam asa "credincios si cunoscator" cum cred toti...

Ganduri nestapanite

2011-04-18T18:16:00.002+03:00

Ma gandeam la Nietzsche, nu stiu de ce, poate la o teorie care-i apartine... Friedrich Nietzsche spunea ca exista firi delicate si bolnavicioase numiti idealisti si ca o clipa de tarie ii poate distruge pe acesti oameni.

Idealismul face parte din marea si dezvoltata filosofie. Idealistul e un visator care trece prin lumea asta ca intr-un vis placut, dar nu stim daca e intr-adevar fericit. Idealistul e capabil sa vada in orice amaraciune, in orice greutate a vietii, utopia de care are nevoie pentru a continua. Se spune ca ei traiesc intr-o lume a lor, intr-o carapace in care cu mare greutate intra cineva si cand deschid ochii, privesc viata reala si iluzia se micsoreaza si brusc dispare, dar realitatea e realitate, e ceea ce se gaseste printre noi...

Don Quijote

2011-04-18T17:59:00.003+03:00

As vrea eu, ca vremea de astazi sa fi fost intr-o consonanta cu trairile sufletului...
Posibil ca frigul ce s-a instalat cu saptamani in urma, sa-mi fi patruns in suflet... Nu stiu ce a fost cu mine, dar am fost abatuta astazi si nici ieri nu pot sa spun ca am fost prea fericita.
M-am simtit ca un Don Quijote modern, iesit din carti si poposit pe scena destinului, care a pornit intr-o lunga calatorie pentru a descoperi lumea haotica, ratacita, un univers care nu mai e in stare sa-si exprime sentimentele...

Ziua de Florii

2011-04-17T10:09:00.009+03:00

Le urez tuturor celor care poarta nume de flori un calduros La multi ani!
Iar tuturor celor care-si vor lua astazi alaturi de mine o pauza de cafea, le ofer un minut de frumusete culeasa din gradina, intr-o zi frigurosa si capricioasa de Florii.

Sa aveti o duminica frumoasa!

In graba

2011-04-12T18:06:00.002+03:00

Mi se pare ca timpul se contracta cu fiecare zi ce trece in zbor. Astazi am fost in graba inca de la inceputul zilei si astfel mi-a mers pe tot parcursul ei. Daca astazi aveam in mod normal pana la 13:00, am fost nevoita sa mai stau inca 25 de minute. La ora 14 trebuia sa ajung in alt capat al orasului pentru ca la ora 15 sa fiu in centrul orasului. Am mancat in graba 5 minute. Am ajuns franta acasa la 17:20 si m-am odihnit o jumatate de ora.
Uneori simt ca nu mai pot!

In bataie de joc...

2011-04-06T17:29:00.002+03:00

Mi se pare de-a dreptul o situatie critica, mai ales ca sunt in clasa a XII-a si pana la urma, orice ora conteaza in vederea pregatirii pentru bacalaureat. E timpul sa prinzi din zbor ceea ce ti se zice... Dar ce poti face cand in clasa ta, nu se poate sta, caci conditiile salii lasa foarte mult de dorit? Iti ramane sa te duci in singura sala libera, in care nu invata nimeni, caci e foarte frig, iar bancile se clatina. Dupa trei ore, va spun sincer ca nu ai cum sa nu pleci intepenit. Profesorii vin tarziu caci e cel mai indepartat punct al liceului, e o adevarata aventura sa ajungi pana la etajul 2 in internat, ultima sala.
Sala noastra din liceu a fost presarata cu putina cloramina, pentru impresie artistica. Problema se rezolva doar cu deratizarea... Dar cum liceul nu are bani... nu se rezolva nimic!
Si uite a mai trecut o zi si mai vine una maine... Si inca o saptamana pana la vacanta, timp pretios...

Romanii au talent!

2011-04-06T17:09:00.004+03:00

Un show cu romani din toate categoriile, unii talentati cu adevarat (foarte putini, ce-i drept) si unii cu un simt al ridicolului inexistent. Uneori, cred ca si penibilul ar trebui sa aiba mandria lui. Dar show-ul isi atinge scopul: razi in hohote cand vezi o batranica de 75 de ani care in propria imaginatie, e cea mai buna dansatoare din buric sau un cioban care tunde o oaie, in opinia lui, intr-un mod absolut senzational!

Acum, lasand gluma la o parte, m-am uitat la prima editie din curiozitate iar apoi le-am vazut pe toate. Si am ras in hohote de fiecare data. Sigur, as putea sa ma lamentez si sa ma ingrijorez de "specimenele din tara asta". Ei bine, nu stiu de ce sunt unii surprinsi. Pe toti acesti oameni "talentati" ii intalnim in fiecare zi. E adevarat, sunt mai distractivi la televizor!

2011-03-31T17:50:00.003+03:00

Stiti cum e apa unui lac in care se reflecta soarele? Calma, imbietoare, misterioasa.
Asa sunt si eu acum...
Sunt ceea ce sunt, pentru ca toti oamenii din viata mea m-au schimbat m-au invatat cate ceva benefic, sau am tras singura invataminte din situatii mai putin frumoase.

Tesem vise, muncim sa creem realitati, traim si ne bucuram ca niste copii ceea ce face totul atat de savuros.

"Și mă întind pe iarbă,
Și îmi închid ochii înfierbântați,
Îmi simt tot corpul tolănit în realitate,
Știu adevărul și sunt fericit."

Fernando Pessoa - Paznicul Turmelor

O zi de exceptie...

2011-03-25T17:49:00.003+02:00

Recunosc ca aceasta zi o voi avea intiparita in minte mult timp, sau poate pentru toata viata. Sunt intalniri care nu pot fi uitate, ele sunt adanc sadite in minte...
Una din ele a fost astazi, totul a fost spontan, nimic nu a fost planificat... Intalnirea a fost cu o persoana draga mie, pe care o apreciez, din ce in ce mai mult, cu fiecare zi ce trece iar despartirea inerenta care se va produce in 3 luni, imi va zdruncina sufletul. Nu ma asteptam sa spuna, chiar astazi: "Uite ce frumos e afara! Ce ore mai aveti? Iesim la o cafea intr-o ora? Astept raspuns din partea voastra(eu si inca doua prietene) in 5 minute!"
A fost peste asteptarile mele, m-am umplut cu energie pozitiva, am ras cu toata inima! Am cunoscut omul, din spatele rolului pe care il interpreteaza in fiecare zi la munca...
Nu am cuvinte, tot ce pot spune este ca a fost o zi speciala!

De un singur lucru imi pare rau..., ca a insistat sa plateasca nota, insa nu scapa asa usor de noi! Abia astept luna viitoare, o alta intalnire, de data aceasta la propunerea noastra...

P.S Ma gasiti si pe http://twitter.com/#!/Cristina199226

De ce tipam oare?

2011-03-23T17:18:00.003+02:00

Nu am mai scris de ceva timp... Am fost ocupata si inca mai sunt, caci dupa cum stiti este un an greu pentru mine!

Credeti ca e adevarat ce spune Mahatma Gandhi? De ce tipam?

De ce tipa oamenii unii la altii – Mahatma Gandhi

Într-o zi, un înţelept din India puse următoarea întrebare discipolilor săi:

-De ce ţipă oamenii când sunt supăraţi?
-Ţipăm deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.

-Dar de ce să ţipi, atunci când cealaltă persoană e chiar lânga tine? întrebă din nou înţeleptul
-Păi, ţipăm ca să fim siguri că celălalt ne aude, încercă un alt discipol.

Maestrul întrebă din nou:
-Totuşi, nu s-ar putea să vorbim mai încet, cu voce joasă?
Nici unul dintre răspunsurile primite nu-l mulţumi pe înţelept. Atunci el îi lămuri:
-Ştiţi de ce ţipăm unul la altul când suntem supăraţi? Adevarul e că, atunci când două persoane se ceartă, inimile lor se distanţează foarte mult. Pentru a acoperi această distanţă, ei trebuie să strige, ca să se poată auzi unul pe celălalt. Cu cât sunt mai suparaţi, cu atât mai tare trebuie să strige, din cauza distanţei şi mai mari.
Pe de altă parte, ce se petrece atunci când două fiinţe sunt îndrăgostite? Ele nu ţipă deloc. Vorbesc încetişor,suav. De ce? Fiindcă inimile lor sunt foarte apropiate. Distanţa dintre ele este foarte mică. Uneori, inimile lor sunt atât de aproape, că nici nu mai vorbesc, doar şoptesc, murmură. Iar atunci când iubirea e şi mai intensă, nu mai e nevoie nici măcar să şoptească, ajunge doar să se privească şi inimile lor se înţeleg. Asta se petrece atunci când două fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
În final, înţeleptul concluzionă, zicând:
-Când discutaţi, nu lăsaţi ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiţi cuvinte care să vă îndepărteze şi mai mult, căci va veni o zi în care distanţa va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere.

Uite simularea, nu e simularea! ~II~

2011-03-16T10:55:00.002+02:00

Primesc telefon, dimineata la ora 7:30. Uite ca e simulare la socio-umane, comunicat facut de Isj Braila poate ieri noapte, poate astazi dimineata la ora 7, cand a aflat si doamna directoare. Veniti chiar daca nu sunteti pregatiti! Luati colile cu subiectele si plecati! Ma duc, dupa ce ieri dupa-amiaza nu am mai repetat nimic la psihologie, intru in sala. Ma intalnesc cu directoarea zambitoare, care spunea ca trebuie sa scriem ceva, nu putem sa dam colile goale, noi de la socio-umane, ca se face liceul de ras! Am scris 5 pagini intr-o ora, si am plecat... Majoritatea nu au fost prezenti...
Mi-a placut simularea! Foarte serios Isj-ul brailean! Faceti o treaba excelenta, bine ca plec la anul din sistem!!!Felicitari!

Uite simularea, nu e simularea...

2011-03-15T17:22:00.003+02:00

Maine in mod normal ar fi trebuit sa se sustina simulare la proba a-III-a, la alegere. Ca sa nu se complice lucrurile, proba la umanisti se sustine la geografie. Cei de la socio-umane stau acasa, ca sunt "prea buni" ca sa dea vreo simulare, sau mai bine spus, sunt cativa candidati si nu se mai "merita" sa se elaboreze alte subiecte.
Si uite asa ne pregatim pentru bacalaureat...
Succes pentru maine, celor care dau simulare!

Pentru ca exista

2011-03-12T08:46:00.003+02:00

Exista lumina!
Poate ca ochii mei, obositi de atata cautare, nu o pot percepe cu adevarat, dar sunt gata sa marturisesc: cu ochii inimii am vazut, exista lumina.

Exista pamant!
Poate ca in jurul meu nimanui nu pare sa-i mai pese de muntii inalti, cand in joc e mult aur. Poate ca padurea nu mai inseamna viata si aer curat ci doar cherestea neprelucrata...

Exista marea, exista cerul!
Poate ca toate astea sunt imagini cu care ochiul e deja familiarizat, poate ca toate astea inchipuie doar decorul in care ne pierdem vremurile pana la urmatoarea zi.

Exista inca lumina, pamant, mare si cer! Exista dreptate pentru toate nedreptatile. Dar oare exista urechi sa auda?

Treceri spre alte treceri

2011-03-12T08:30:00.002+02:00

Parte fireasca a scurgerii timpului, dizolvarea scufunda toate cele cu sfarsit in liniste. Moartea traieste, ascunsa in umbra fiecarui fir de iarba, dar acest lucru nu e rau – pamantul se innoieste cu carnea frunzei si a ierbii, dar si cu oasele vietatilor care stapanesc taramul, intr-un cerc ce reda vietii inca o clipa de speranta.
Cimitirul e in adancul marii: cele mai multe treceri spre alte tacere se petrec pe pamantul care isi adaposteste, la fel de tacut, mortii lui.

In ritmul comfortabil al nemuririi, viata se hraneste, firesc, din ea insasi!

O zi superba!

2011-03-09T18:46:00.007+02:00

Pentru mine, primavara inseamna lalele! Roz, rosii, albe, galbene, nu conteaza. Parfumul lor ma duce tot timpul cu gandul la primavara, soare, pomi infloriti, iarba verde. Deocamdata nu este cazul, tinand cont de frigul care se incapataneaza sa ramana, insa florile care impodobesc zilele acestea orasul ma binedispun fantastic.

Pentru voi din gradina sufletului meu va ofer un dar muzical si o calduroasa imbratisare!

Mai strange-ma odata - n brate!

Asculta mai multe audio ambientala

DESPRE CARTI

2011-03-08T16:30:00.000+02:00

O discutie care mi-a placut tare mult...

8 martie

2011-03-08T12:57:00.003+02:00

Femeia este izvorul vieţii, al celei pe care noi o cunoaştem. Suntem creaţia, continuarea, încununarea, repetarea unor date care se sublimează în fiecare dintre noi. Suntem intersecţia unei lumi şi punctul de plecare al alteia.

Cu ocazia zilei de 8 Martie vreau sa va urez un calduros "LA MULTI ANI!", sa aveti parte de o zi frumoasa din toate punctele de vedere, plina de bucurii si soare. Dar in primul rand, vreau sa urez mamelor sa aiba parte numai de bucurii din partea copiilor, sa le fiti alaturi cati mai multi ani si sa va umple casa si sufletul de ganduri bune.

Observatie...

2011-03-03T16:56:00.004+02:00

Ma bucur ca a trecut si 1 martie, kitchurile au inceput sa dispara treptat de pe tarabele imbacsite. Parca in niciun an nu am mai vazut atat de mult prost gust! Materiale care nu se potrivesc, culori stridente, forme tot mai ciudate. Paradoxal, lumea se ingramadea la cele mai nefericite combinatii.
Sincer, decat sa faci o alegere nepotrivita, mai bine alegi un buchet de flori. Cu acesta vei avea succes!

2011-03-02T18:22:00.000+02:00

O primavara frumoasa va doresc!

Orasul in alb la sfarsit de februarie

2011-02-24T18:35:00.002+02:00

Ninge domol, fara incetare de cateva ore bune, copacii isi indoaie crengile sub greutatea rece a zapezii. Pe strazi oameni zgribuliti se indreapta cu pasi grabiti catre destinatii doar de ei stiute. La trecerea de pietoni semafoarele inghetate nu functioneaza, iar masinile trec una dupa cealalta. Gssesc o spartura în lantul de masini, profit de ocazie si reusesc sa trec pe cealalta parte a strazii. Mai am putin pana la destinatie, din partea stanga un miros de covrigi calzi ma invaluie, la intoarcere o sa-mi cumpar cativa, mirosul este irezistibil. Tramvaiul hodorogind ma depaseste. Cand ajung la destinaţie imi scutur grabita zapada asternuta. Cu mainile inghetate deschid usa, din-nauntru ma intampina un aer cald. Am ajuns in liceu. Simt mai mult ca niciodata, ca este ultima tura de pista... Mai sunt 4 luni!

O scurta pauza

2011-02-20T12:59:00.003+02:00

Nu am mai scris de ceva timp... Saptamana aceasta am fost foarte ocupata. Am participat la judeteana de limba si literatura romana. Subiectele au fost oarecum mai delicate, nu e usor sa faci o paralela intre expresionism cu nuante avangardiste si avangardismul pur. M-am descurcat, insa mereu in corectarea lucrarilor s-a dat dovada de subiectivitate. Am mintea goala acum, eliberata de fel de fel de idei abstracte.
Astept in doua zile rezultatele.

Mult succes pentru astazi, participantilor la limba latina!

UPDATE: Se pare ca am luat Mentiunea I.

Atat de departe...

2011-02-15T17:41:00.003+02:00

Uneori simt ca nu am nimic in comun, cu unele persoane. Nu pot sa imi dau seama nici macar de un mic amanunt. Gandirea e atat de divergenta, ideile nu se vor intalni niciodata... Imi dau seama ca nu am nimic de vorbit cu unele persoane, niciun subiect in comun. Unde sa fie oare problema? La mine?

Simple incercari

2011-02-13T10:33:00.003+02:00

Incercarile nu sunt scrise, nu sunt aplaudate decat daca sfarsesc printr-o reusita. Poti sa incerci sa-ti tii respiratia pentru o eternitate si ai sa fi aplaudat, doar cand ai sa reusesti. Poti sa incerci sa fi fericit, sa nu suferi si totusi fara suferinta nu vei putea niciodata sa fi cu adevarat fericit. Poti sa incerci sa nu plangi si chiar daca nu iti curg lacrimi pe obraz, in interiorul tau, totul lacrimeaza.
Poti sa incerci ce vrei tu, dar daca eu nu ma regasesc in incercarile tale, nu te voi aplauda. Caci oricat am tot incercat, nu am reusit, sa nu privesc in raport cu mine. Dar candva voi reusi sa ma conformez cerintelor mele si atunci voi fi mandra de mine, pana atunci, eu doar incerc!

Arborele care daruieste!

2011-02-12T13:01:00.005+02:00

Sunt cuvinte care dor, dar e o realitate ce nu poate fi ignorata...
Arborele ce îndeamnă

Suflet hoinar

2011-02-10T17:52:00.003+02:00

Cred ca toti ne mai simtim uneori hoinari pe strazile goale...
Sufletul pribeag rataceste pe drumuri de doruri si rataceste zdrentuit in farame de clipe, umbla noaptea... Nu il latra cainii, il simt mult prea bland, o blandete ratacitoare nesfarsita, spre un nu stiu unde, spre unde l-or ghida gsndurile arzande a dor sa o faca.
Sufletul tacut, s-a izolat in taceri si ar fi avut atat de multe de facut si atat de multe de cioplit din amurgul de vise. Atunci incepuse sa simta cum visurile incep a pali, ar fi vrut sa le reaprinda, dar se asternuse prea de devreme, o pacla ce ii incetosase drumul si devenise un suflet orbecaind prin ceata spre ceva difuz...

Pasi pierduti in timp...

2011-02-09T17:24:00.003+02:00

In fiecare zi, imi pierd pasii in multime. Ma pierd in ganduri, aparent de o importanta majora. Caut sa descopar lucruri noi, sa ma cunosc mai bine. Cu fiecare zi ce trece, mai aflu ceva, nu imi place sa las timpul sa treaca pe langa mine. Il valorific, pentru ca stiu sa o fac. Uneori simt ca plutim dusi de valuri necrutatore pana intr-o zi cand valul ingheata si noi cu el incremenim intr-o imbratisare rece...
In sufletul meu parca e furtuna...

Cata superioritate...

2011-02-06T11:45:00.003+02:00

Ce drept ai ca sa faci astfel de comentarii nejustificate la adresa unui parinte al elevului, unde esti profesor?

Era cu o saptamana inainte de vacanta... Un "distins" cadru didactic ii comenta, fara pic de rusine pe parintii copiilor de la clasa. "Mamica elevei X nu stie sa vorbeasca, ca femeia e de la tara cu 4 clase..." "Cred ca-i miroase gura taticului Y" replica catre alt parinte, dupa ce a vorbit cu dansul. Ocazional, dupa cate o covorbire telefonica tinuta cu alt parinte, ii mai si injura. Si tot asa a comentat mai bine de 30 de parinti, spunand in concluzie ca toti sunt niste tarani prosti, care si-au dat elevii pe mana lui, sa-i invete carte... Lucrurile acestea le spunea fara putina jena in fata a cativa elevi de incredere, printre care ma numar si eu.
Va rog sa ma credeti ca, nu mai nimeream usa de la iesire, dupa cate am auzit!

De maine...

2011-02-06T10:38:00.004+02:00

Vacanta este pe terminate, abia acum cand ma simt atat de bine. Nu pot sa spun ca mi-a priit chiar atat de mult. Starea mea sufleteasca se imbina foarte mult cu vremea. Si cum nu prea suport gerul, am avut o oarecare indispozitie permanenta toata saptamana. Ieri mi-am revenit din aceasta stare odata cu primii ghiocei primiti.
De maine, ma reintorc la scoala. Si aceeasta idee nu prea imi surade. Si nu pentru ca as fi lenesa, ci pentru ca simt ca trece timpul pe langa mine, fara sa fac ceva. Poate sunt autodidacta cum mi-a spus cineva, insa mi se pare ca la scoala se stagneaza, se repeta aceleasi si aceleasi lucruri pe care le cunosc deja. In proportie de 90%, nu invat nimic din scoala. Eu stiu pe ce trebuie sa insist, ce nu stapanesc si lucrurile acestea le fac in timpul liber.
Oricum, eu imi vad ziua de maine ca un spectacol, unde trebuie sa joc un rol si apoi plec cu gandurile mele, departe de a celorlalti.
Ma gandeam, daca am putea, macar pentru cateva minute sa ne citim gandurile, cuvintele nerostite?
Am o putere mare de abtinere... Nu cred ca este o idee buna, ca cineva sa imi citeasca gandurile!

Coruptia din invatamant

2011-02-05T08:04:00.003+02:00

Este mai multa ca oricand, desi refuzam sa o vedem...
O sa va relatez un caz concret, spre exemplificarea acestei afirmatii.
Ce trebuie sa faci pentru a lua gradul I in sistemul de invatamant? Simplu... Oferi un onarariu semnificativ inspectorului de specialitate si alte doua, celor doi profesori care il insotesc pe inspector. Ii inviti la inspectia propriu-zisa. Nu conteaza daca nu a iesit bine, nota 10 e garantata. Dupa inspectie, in aceeasi zi, inviti comisia la un restaurant, unde pot comanda ce le pofteste inima. Mai apoi ii inviti si la tine acasa, varianta este optionala, pentru a degusta o placinta foarte buna. Proiectul sustinut in cancelarie, in power point, de cadru didactic, e vazut in prealabil de inspector de mai bine de 3 ori, si modificat de zeci de ori.
A doua zi dupa toate acestea, culmea ipocriziei este sa vii in fata elevilor, sa le spui ca putea sa iasa mult mai bine. Iar mai apoi sa recunosti in fata lor ca inspectia a fost un vax, ca lucrurile au fost negociate in spatele usilor inchise...

Cafea cu aroma de iarna

2011-02-04T18:56:00.002+02:00

Pentru mine cafeaua este un amestec de energie si relaxare, o cafea in seri reci este bine venita. Aceasta imprastie o aroma parfumata cu iz de iarna. O cafea cu parfum de aer rece, cu cerul alb, cu aroma de februarie, cu adieri de vant rece. E placut sa bem cafeaua in orice moment al zilei, sa ne imbatam cu aromele speciale ce difera de la o zi la alta. Acum imi beau cafeaua cu aroma de iarna, atrasa de savoarea fermecata a anotimpului rece. Privind prin aburii cafelei, fulgii argintii ce stralucesc in zare, ce te imbie la visare. O lingurita dintr-o cafea tare, imi deschide ochii spre o alta realitate, una plina de visuri implinite. Va urez pofta buna la cafeaua magica cu aroma de iarna!

Nu-ti ingropa talentul!

2011-02-03T13:29:00.003+02:00

Ai voce frumoasa dar nu indraznesti sa o valorifici? Stii sa scrii extraordinar dar nu vrei sa imparti cu nimeni acest talent? Esti un orator excelent? Ai talent la pictura? Esti bun in a asculta pe cei din jurul tau? Te pricepi sa reciti poezii? Sau poate ca... stii extraordinar sa-i incurajezi pe altii. Dumnezeu ţi-a dat cu un scop acest talent. Dumnezeu cu un scop investeste in tine.

Tu te-ai intrebat cati alti oameni si-ar dori ceea ce ai tu? Te-ai intrebat vreodata cat de special este lucrul pe care stii tu sa-l faci? De ce nu-l valorifici?
Cauta bine in adancul tau, uita-te bine, sunt convinsa cs stii sa faci un lucru deosebit. Sunt convinsa ca ai un talent special. Tu ai un vis. Ai un talent. Ai un dar pe care l-ai primit si candva, va trebui sa spui ce-ai facut cu acest dar minunat pe care poate altii, si l-au dorit dintotdeauna!!

Nu am nimic cu nimeni dar,...

2011-02-02T17:18:00.003+02:00

Nu vreau sa credeti ca sunt rautacioasa sau ca am ceva cu cineva insa nu pot sa trec peste anumite lucruri. Nu stiu daca vi se pare normal ca la varsta de 80 de ani sa mai profesezi ca profesor universitar? Ce randamente profesionale mai poti sa ai daca iti tremura creta in mana? Nu vizez pe nimeni in mod special, privesc aspectul general. Pot sa ma refer si la Arhitectura din Bucuresti sau la U.B.B din Cluj sau la oricare alta facultate.
Mi se pare deja prea mult sa-ti uiti materia pe care trebuie sa o predai, sa stai debusolat cu o carte scoasa de tine in urma cu zeci de ani, sa nu mai poti sa o citesti, de fapt sa-ti tremure mana si cand pui o nota. Si toate acestea nu vrei sa le accepti pentru ca scaunul e cel mai important. Oare atat de hamesiti de bani sunt unii? De ce sa nu accepti ca respectiva cariera a ta este pe sfarsite si sa refuzi sa lasi catedra unui coleg tanar, care se chinuie sa-si gaseasca un post si nu reuseste din cauza unora care tin cu dintii de scaunele lor...?

Vacanta

2011-01-31T17:29:00.002+02:00

A trecut si primul semestru din ultimul an din liceu. Privesc retrospectiv si imi dau seama ca profesorii parca au fost mai exigenti in cerinte si presiunile au fost facute la obiectele care nu sunt de bac.
Ma bucur ca am intrat in vacanta, dupa saptamani intregi de munca. Anul acesta m-am implicat poate mai mult si am asteptat ca un copil naiv, sa fiu apreciata. Dar daca nu are cine, ce pot face eu?
Vacanta placuta si succes la examene, caci la anul voi fi si eu in febra examenelor!

In ritmul propriului suflet

2011-01-29T11:37:00.002+02:00

Iarna a desprins usor, bucata cu bucata, sufletul pentru ca mai apoi sa il recompuna.
M-am intrebat de atatea ori de ce ninge? Uneori e atat de frumos afara si e linistit, ninge cu atata suflet, alteori ai impresia ca te pierzi prin miile de fulgi tristi.
Suntem atat de naivi, cautam in iarna ceea ce nu ne poate oferi, zilele de vara nu le poti intoarce decat prin amintiri, dar poti sa traiesti in iarna, intr-o iarna continua. Incearca sa daruiesti mai mult decat ai dori sa primesti si atunci cu siguranta o sa reusesti sa-ti vezi visul implinit, daca e vis sau capriciu, cred ca o sa-ti dai seama atunci cand o sa primesti...
Eu m-am refugiat intr-o iarna continua, in care e frig si ninge, si unde e cald si peste tot inca mai zbor fluturi. Ce are frigul cu fluturii si caldura cu ninsoarea o sa ma intrebati... E un lucru de imaginatie si de sentimente...

Cheia din inima ta...

2011-01-25T17:59:00.003+02:00

Sunt oameni al caror cuvinte au un impact foarte mare asupra noastra... Care din doua fraze cladesc o lume sau o distrug. Am ramas impresionata de cuvinte, mi-au zdruncinat sufletul. O fraza care nu ma asteptam sa o citesc vreodata, dar poate fiecare are slabiciunile sale. In aparenta suntem puternici dar constructia noastra sufletesca e atat de instabila "Vreau sa-mi compun moartea. Aveti cheia sol???" Nu, nu am cheia sol... dar poate veti gasi in adancul sufletului resursele necesare pentru a trece peste unele momente dificile. Cheia e undeva in inimile noastre. Imi pare sincer rau!

Ninge si iar ninge

2011-01-23T11:49:00.003+02:00

Peisajul acesta alb, stralucirea zapezii si linistea pe care o da toata mantia alba, le-am admirat si azi noapte, la lumina felinarelor.
Ninge in continuare. Si ninge cu furie marunta si vant ascutit, navalnic. Afara, totul pare amortit in inghetare.
Am ramas cu ochii privind albul cernut din cer, ce se-nvarte si se aseaza, fulg cu fulg, peste griul strazii...

Mai scriu un rand, mai privesc pe geam, in departare, se aud latraturile unor caini suparati, probabil, pe vreun trecator...

O constatare...

2011-01-21T16:41:00.004+02:00

Astazi am avut evaluare la franceza. Si fiecare a avut pregatita o intrebare surpriza pe o tema destul de accesibila, zic eu, cartile. Care e ultima carte citita? Ce ti-a placut la ea? Care a fost primul roman citit? Ce tip de literatura preferi? Si de ce?(a fost intrebarea adresata pentru mine) Ce autor preferi? Ce personaj indragesti din literatura?
Vreau sa va spun ca doar 3 colegi din 20 au spus o carte care nu se afla in programa scolara. Si peste jumatate au recunoscut cu seninatate ca nu citesc carti. Sa zicem ca i-as fi mai inteles daca erau la un profil realist. Dar asa, ma intreb daca au vreo scuza? O persoana care nu iubeste lectura, e o persoana pe jumatate goala.
Cititi oameni buni, lasati-va purtati de paginile cartilor! E rusinos sa ai 18-19 ani si sa numeri cartile citite pe degetele de la o mana. Eu m-as simtii ultimul om. Si daca ma mai gandesc bine cartile asa-zis citite nu sunt nici terminate.

Limba latina poate e moarta, profa nu!!!

2011-01-19T18:58:00.004+02:00

Astazi, am apreciat tare mult acesta fraza, a reusit sa ma faca sa zambesc. In plus am mai fost nevoita sa mai las niste comentarii la un articol din urma legat de limba latina. Cu aceasta ocazie reamintesc articolele mai ales ca ele au fost citite destul de des in ultimele doua saptamani. (articolele le gasiti aici si aici) Astept si alte comentarii de ce nu, la oricare din aceste trei articole, sunt dispusa sa raspund atata timp cat se foloseste un limbaj adecvat. Am refuzat acum ceva timp un comentariu din aceasta cauza.

2011-01-16T17:36:00.001+02:00

"Arta este cea mai profunda expresie a creativitatii umane. Pe cat de dificil de definit. pe atat de dificil de evaluat, avand in vedere faptul ca fiecare artist isi alege singur regulile si parametrii."

VIZZA - Priveste-ma in ochi!

Asculta mai multe audio diverse

Reteta esecului

2011-01-14T21:21:00.005+02:00

Am ramas cu un gust amar in urma acestei zile. Comemorarea a 161 de ani de la nasterea lui Eminescu, nu m-am gandit vreodata ca se poate realiza un astfel de moment intr-un liceu cu pretentii de altfel.
Important este sa-i strangi pe toti, cadre didactice si elevi, intr-o sala si apoi sa te gandesti la organizare, pe moment. Nu stiai ordinea intrarii elevilor, al recitarilor, al scenetelor.
Recitarile a trei frumoase poezii in limba latina: "Mi solum votum est", "Carmen gentis Latinae", "Ad stellam" ar fi avut mai mult farmec daca stimabila profesoara care a prezentat, nu ar fi spus "Acum urmeaza fetele cu latina". Apoi, ca si cum nu era de ajuns, a intrebat daca s-a auzit toata lumea strigata, daca n-a omis pe cineva. Ar fi fost normal ca poeziile in latina sa aiba o continuitate... nu una, intrerupta de altceva care si-a mai adus profesoara aminte intre timp, iar apoi sa spuna "Acum continuam momentul cu latina!"
Am cautat o anumita privire in acest hazard, insa la iesire mi-am dat singura raspunsul de ce nu venise. Cu siguranta anticipase totul...
O concluzie... nu va implicati daca stiti ca sunteti depasiti de situatie!

Constantin Vasiliev, pictor rus (1942-1976), “Aşteptarea”, 1968

Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu inger de paza,
Incins cu o haina de umbre si raze,
C-asupra-mi c-un zimbet aripele-a-ntins;
Dar cum te vazui intr-o palida haina,
Copila cuprinsa de dor si de taina,
Fugi acel inger de ochiu-ti invins.
Esti demon, copila, ca numai c-o zare
Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare
Facusi pe-al meu inger cu spaima să zboare,
El, veghea mea sfinta, amicul fidel ?
Ori poate !… O,-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaste trasaturile-ti pale,
Căci tu – tu esti el!
M.Eminescu ( 15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889),” Înger de pază”
În memoria a două genii – un pictor şi un poet, ambii plecaţi către alte lumi atât de devreme – la 34 si 39 de ani.

Nu pot intelege

2011-01-13T17:55:00.003+02:00

Ce motiv poti sa ai sa fugi de o persoana pe strada, sa fie gata sa te calce masina, sa traversezi ca un nebun in loc sa treci pe langa respectiva persoana? Nici nu il zarisem daca nu claxona masina puternic si daca strada nu era pustie... Nu mai zic nimic, mai adaug un singur lucru era tata, nu am mai stat de vorba cu el de 4 ani, si nu l-am mai vazut de 3-4 luni. Ultima data cand l-am vazut si-a schimbat directia de mers si de asemenea, m-a ocolit. Poate iti trebuie o putere sa treci pe langa mine... Oricum nu ti-as fi reprosat nimic si daca nu mi-ai fi spus nimic as fi tacut si mi-as fi vazut de drum, caci dupa cum tu mi-ai spus: "Fiecare are drumul lui in viata!"

In aparenta

2011-01-13T17:47:00.003+02:00

Par sa fiu sigura pe mine si in adancul meu nu sunt,
Las senzatia ca poate sunt multumita de mine, dar nu sunt,
Din departare sunt fericita insa la o privire mai atenta, vei vedea ca nu sunt.
Ma felicit ca imi joc rolul perfect
Si totusi cu ce pret...?

Ce am de castigat?

2011-01-13T17:32:00.002+02:00

Prin acest post am de raspuns la o intrebare pusa de o colega. Ce ai de castigat din implicarea ta de maine, dar mai ales de sambata?
Nu am de catigat nimic, nu urmaresc laudele nimanui si nu am niciun alt interes ascuns. Mai ales ca respectivele colaborari le fac pentru mine, vreau sa imi dovedesc ca sunt in stare sa fac "asta"! Bineinteles ca am si multe de invatat. Pentru mine ca sa ma implic intr-un proiect, este suficient sa indragesc respectiva persoana care imi propune proiectul. Recunosc ca nu ma dau inlaturi sa lucrez si cu persoane noi. Insa daca nu am fost multumita de respectiva persoana, cand am mai lucrat, daca organizarea nu m-a multumit incerc pe tot posibilul sa multumesc pentru propunere si sa o refuz politicos.

De ce unii oare cred ca sunt cei mai cei?

2011-01-07T14:43:00.002+02:00

Oare numai daca te scoti singur in fata inseamna ca esti bun, oare trebuie sa tipi si sa te faci vazut din multime intr-un mod dezastruos, atunci esti bun?
Eu as numii aceste reactii perfide si nechibzuite. Consider ca inteligenta si increderea, curajul si vointa, dar mai presus de toate, intelepciunea vin odata cu timpul, le castigi doar daca esti bun si nu te bati cu pumnul in piept pentru asta, devii bun pentru ca esti recunoscut, faptele te recomanda, increderea si dedicatia cu care realizezi totul devin o carte de vizita pentru tine, pentru ceea ce esti. Cu alte cuvinte inalti numele tau ca un edificiu peste intreaga ta personalitate faurita cu multa rabdare.
Fie ca sa nu mai ridici bratul sa strigi din multime ca tu poti, ca tu stii, fie ca toata mandria sa dispara din inima ta, fie ca bunatatea si intelepciunea sa iti acopere actiunile, fie ca tu sa fii cel mai bun invatand pe altcineva si primind laude ca pe niste vorbe de duh care sa-ti lumineze pasii spre desavarsirea personala!
Stiu ca esti in stare, stiu ca poti, e important sa si vrei... Acesta e secretul!

Totul in alb...

2011-01-06T08:03:00.003+02:00

Afara totul e de un alb imaculat. Pe cerul de hartie nu e schitat nimic. Nici un gest. Nici o cale care sa urce spre el. Ramane de un alb orbitor cu soarele nicaieri.
Ninsoarea a facut inconjurul Pamantului intr-o singura noapte si dimineata am descoperit-o la geam cu toate ramurile ei albe.
Apa descantata de ger s-a facut luciu de gheata...

Sufletul meu, un calator prin lumea larga, e acum prizonier in spatele unei ferestre inchise sub lacat de iarna...

Fiecare dupa facultati...

2011-01-05T16:14:00.002+02:00

O replica celebra din "Morometii", care e tot mai reprezentativa pentru zilele noastre. Nu vei putea niciodata sa ridici nivelul cuiva, daca el se impotriveste. E o lupta absurda cu morile de vant. Iti consumi energia, timpul si pana la urma rabdarea, iar rezultatul final va fi dezastruos. Nu se merita sa incerci sa ridici la un nivel mediocru un ignorant. Este o fortare mult prea mare.
Un alt aspect, nu incerca sa patrunzi in gandirea acestor indivizi. Incearca doar sa ii privesti cu o adanca resemnare.

Caci fiecare dupa facultati...

Cadouri din inima

2011-01-04T08:44:00.004+02:00

"Oamenii se simt mereu îndatoraţi celor care le oferă lucruri,bucurându-se poate atunci când primesc ceva fără să dea nimic în schimb.Te-ai gândit vreodată însă,o Cornelius,că ei nu înţeleg şi nu observă că cel mai preţios dar pe care îl poate face un om altui om este TIMPUL? Căci cine îţi va putea înapoia vreodată fărâma din timpul tău pe care o petreci simţind şi încercând să ştergi lacrimile prietenului? " Seneca

Mi s-a intamplat chiar sa primesc ceva si sa ma simt "indatorata" si cred ca nu sunt sigura care a simtit acest lucru. De multe ori ne gandim doar la partea materiala, in epoca vitezei nu mai este timp de sentimente, de fapt, de lucruri care contează cu adevarat.
De prea putine ori ma gandesc la cel mai pretios lucru pe care il avem si anume, timpul. Oare nu e timpul cel mai frumos dar pe care l-am putea face cuiva? Si daca acel cineva nu apreciaza timpul pe care i-l oferim noi? M-am lovit mereu de intrebarea aceasta. Dar am invatat, si poate era mai bine sa nu, ca o farama cat de mica din timpul unei persoane costa. Si poate costa mult prea mult pentru a fi irosita. Cu toate astea, eu as irosi, si nu una, ci toate faramele din timpul meu...

Oamenii sunt cea mai mare comoara

2011-01-03T17:55:00.002+02:00

Poate uneori nu constientizam ce avem langa noi... O idee tulburatoare, a unui videoclip, care sigur te va impresiona!

Epilog

2011-01-03T17:02:00.004+02:00

Daca as avea o alta viata, altfel as sti sa o traiesc?
Daca as avea o alta soarta, altfel as alege drumul spre eternitate?
Dar daca eternitatea nu ar ma fi eternitate, iar paradoxul s-ar umaniza, sigur vom putea fi fericiti. Ne vom putea juca cu frunzele uscate de toamna, vom rade iarna langa focul din soba si ne vom imbata cu parfumul florilor de primavara. Vom admira soarele si luna in noptile calde de vara.
Nu ma intreba nimic, e un simplu epilog al sufletului meu. El dicteaza, eu doar scriu. Rolul meu e de a exterioriza simtamintele interioare.