Cine mai stie de unde bate tacerea si catre cine bate, intr-o dimineta m-am trezit cu o tacere ce imi revenise in memorie; nu o pierdusem niciodata , era acolo insa dinadins vroiam sa dispara si de fapt pentru o clipa sau poate pentru eternitate am disparut eu pentru tacere, tacere care s-a metamorfozat in zgomote, iar eu am devenit o mare de taceri care incearca sa strige catre zgomote, zgomote care nu mai aud , care nu vor sa mai auda ; in fond daca nu auzi nimic de ce sa te faci ca auzi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit in nebunia mea virtuala, intesata de ganduri personale, opinii despre lucruri frumoase sau triste depinde de prognoza sufletului meu sau de piticii mei de pe creier din ziua respectiva- zambete descrise in cuvinte si priviri sincere creionate in litere.
Daca vreti sa ma trageti de urechi,sunt deschisa la feedback-urile voastre, negative sau pozitive, ajutandu-ma in acest fel sa-mi slefuiesc mai bine dexteritatea in a scrie.
Si la final, multumesc celor care aveti mereu un comentariu despre o anumita insemnare, apreciez sinceritatea gandurilor voastre!