Am plecat cu soare, m-am intors cu ceata. Am plecat intr-o toamna plina de culoare, am revenit intr-un inceput de iarna cenusie. Urasc ceata, urasc starea de nesiguranta, urasc sa nu stiu drumul care mi se deschide inainte. Am de ales intre a ma opri si a astepta sa vina un vant care sa spulbere neincrederea sau sa-mi continui drumul, cu pasi mici, dar siguri si cu speranta intr-o zi mai buna. O viata intreaga suntem in cautarea noastra si incercam sa raspundem la intrebarea... cine sunt eu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit in nebunia mea virtuala, intesata de ganduri personale, opinii despre lucruri frumoase sau triste depinde de prognoza sufletului meu sau de piticii mei de pe creier din ziua respectiva- zambete descrise in cuvinte si priviri sincere creionate in litere.
Daca vreti sa ma trageti de urechi,sunt deschisa la feedback-urile voastre, negative sau pozitive, ajutandu-ma in acest fel sa-mi slefuiesc mai bine dexteritatea in a scrie.
Si la final, multumesc celor care aveti mereu un comentariu despre o anumita insemnare, apreciez sinceritatea gandurilor voastre!