Nu posed mintea de a analiza o situatie atat de complexa ca sfarsitul zilelor lumii.Nu pot, cu mintea mea invatata sa traiasca dupa repere clare sa-mi imaginez o situatie de haos general.Si sunt convinsa ca la fel ca mine sunt si toti ceilalti. Inclusiv niste oameni care la un moment dat, de ce sa excludem total, ar putea decide daca o zi sa fie ultima sau nu.Incerc totusi sa-mi imaginez, dar nu pot. Oare ce ar trebui sa ni se intample ca sa putem crede ca intr-adevar o zi e ultima zi? Cred totusi ca nimic.Mi-ar fi placut ca azi toata lumea sa fie altfel. Sa vad ceva nou. Chiar si isterie. Nebunie. Haos. Pasiune. Patima. Iubire. Ura. Violenta. Nepasare. Lacrimi. Betie. Sange. Rasete. Muzica. Urlete. Flacari. Razboi. Ceva, orice.Insa puterea obisnuintei se dovedeste a fi mai mare ca orice.Ce pacat ca am devenit imuni la orice ce nu e ceea ce de fapt stim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit in nebunia mea virtuala, intesata de ganduri personale, opinii despre lucruri frumoase sau triste depinde de prognoza sufletului meu sau de piticii mei de pe creier din ziua respectiva- zambete descrise in cuvinte si priviri sincere creionate in litere.
Daca vreti sa ma trageti de urechi,sunt deschisa la feedback-urile voastre, negative sau pozitive, ajutandu-ma in acest fel sa-mi slefuiesc mai bine dexteritatea in a scrie.
Si la final, multumesc celor care aveti mereu un comentariu despre o anumita insemnare, apreciez sinceritatea gandurilor voastre!