Pagini:

miercuri, 2 iunie 2010

Dimineata mea

Simt o ameteala a diminetii ce ma strange in brate. Este o dimineata insorita si in preajma se simte orasul amortit. Privesc pe fereastra.
Intalnesc oameni grabiti cu priviri fixate pe obiecte comune, parca ar fi roboti ce au fost conceputi sa faca acest lucru, se indreapta catre destinatii numai de ei cunoscute.
Vad figuri aspre, reci, grimase puternice si nicio fata senina.
Mi-am dat seama ca imi pot face dimineata asa cum mi-o doresc pentru ca nimic nu se intampla daca eu nu fac ceva in acest sens.
Nu vreau sa ma complac in aceasta lume teleghidata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bine ati venit in nebunia mea virtuala, intesata de ganduri personale, opinii despre lucruri frumoase sau triste depinde de prognoza sufletului meu sau de piticii mei de pe creier din ziua respectiva- zambete descrise in cuvinte si priviri sincere creionate in litere.

Daca vreti sa ma trageti de urechi,sunt deschisa la feedback-urile voastre, negative sau pozitive, ajutandu-ma in acest fel sa-mi slefuiesc mai bine dexteritatea in a scrie.

Si la final, multumesc celor care aveti mereu un comentariu despre o anumita insemnare, apreciez sinceritatea gandurilor voastre!