Contemplarea se manifesta prin instrumentarul tuturor simturilor, in ordinea: vad culorile scaldate in frumusetea luminii, miros parfumurile naturii, aud zbaterile aripilor cocorilor zburand, ating apa translucida si gust din fructul oprit al salbaticiei.
Peisagistica ne induce intr-o dispozitie speciala provocata de intalnirea cu natura.
Imaginea verii se estompeaza treptat si pragul dintre anotimpuri, dintre realitate si vis e trecut aproape fara sa ne putem da seama. Acum se deschide un taram al tristetii evanescente, al unei blandeti ce face ca sufletul sa curga necontenit peste suprafata lucrurilor, printre ele si in cele din urma sa se disipeze dureros intr-un peisaj ce spune atat de multe daca stii sa il asculti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Bine ati venit in nebunia mea virtuala, intesata de ganduri personale, opinii despre lucruri frumoase sau triste depinde de prognoza sufletului meu sau de piticii mei de pe creier din ziua respectiva- zambete descrise in cuvinte si priviri sincere creionate in litere.
Daca vreti sa ma trageti de urechi,sunt deschisa la feedback-urile voastre, negative sau pozitive, ajutandu-ma in acest fel sa-mi slefuiesc mai bine dexteritatea in a scrie.
Si la final, multumesc celor care aveti mereu un comentariu despre o anumita insemnare, apreciez sinceritatea gandurilor voastre!