A fost odata ...
Cat timp sa fi trecut de cand tot strabatea drumul asta lung,nu vom sti .Fiindca timpul curgea repede iar punct de reper nu avea ,sau nu-si dorea sa aiba .Lumina zilei care venea din spate cadea in asa fel incat chipul ii parea alb .Lumina aceasta era un simbol .Umbla cu privirea plecata ,studiindu-si mersul .Uneori ,cand privea inainte ,se impiedica iar asta o dezmeticea pentru o clipa .Pentru ca deja intrase intr-un ciclu murdar ,un reflex ..umbla robotizata cu speranta ca la capatul drumului va realiza ca sacrificiul sau nu a fost in zadar .Noaptea vedea pomii ca pe niste furci ,casele negre si mari ca turlele unei biserici .Stelele precum niste lampioane marunte ,ai zice ca fumega si ca vantul le stinge .Necunoscutul o infiora ,dar oarecum o captivase iar cale de intoarcere nu exista . Daca va intalni vreo rascruce ce va face ? Chiar nu era nimeni sa-i indrume pasii ?Dar daca o va opri cineva din mers va mai stii oare unde a ramas ori ce trebuie sa faca? In mintea ei roiau sute de intrebari .Cateodata i se parea ca cineva zvarle cu pietre in ea si o lua la goana ,dar revenea la starea initiala ,la pas usor ,usor .. Cu gandurile involburate de vant ,pasea apasat apropiindu-se de tinta .Insa orizontul sau parea din ce in ce mai indepartat ...si parca mai misterios .
..dar basmele au final fericit ,nu-i asa ?
Cat timp sa fi trecut de cand tot strabatea drumul asta lung,nu vom sti .Fiindca timpul curgea repede iar punct de reper nu avea ,sau nu-si dorea sa aiba .Lumina zilei care venea din spate cadea in asa fel incat chipul ii parea alb .Lumina aceasta era un simbol .Umbla cu privirea plecata ,studiindu-si mersul .Uneori ,cand privea inainte ,se impiedica iar asta o dezmeticea pentru o clipa .Pentru ca deja intrase intr-un ciclu murdar ,un reflex ..umbla robotizata cu speranta ca la capatul drumului va realiza ca sacrificiul sau nu a fost in zadar .Noaptea vedea pomii ca pe niste furci ,casele negre si mari ca turlele unei biserici .Stelele precum niste lampioane marunte ,ai zice ca fumega si ca vantul le stinge .Necunoscutul o infiora ,dar oarecum o captivase iar cale de intoarcere nu exista . Daca va intalni vreo rascruce ce va face ? Chiar nu era nimeni sa-i indrume pasii ?Dar daca o va opri cineva din mers va mai stii oare unde a ramas ori ce trebuie sa faca? In mintea ei roiau sute de intrebari .Cateodata i se parea ca cineva zvarle cu pietre in ea si o lua la goana ,dar revenea la starea initiala ,la pas usor ,usor .. Cu gandurile involburate de vant ,pasea apasat apropiindu-se de tinta .Insa orizontul sau parea din ce in ce mai indepartat ...si parca mai misterios .
..dar basmele au final fericit ,nu-i asa ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu