luni, 20 iunie 2011

Ultima saptamana....

Vreau sa-mi inchid telefonul pe 26 iunie, nu-l voi lua la mine pe 27, caci in stresul in care ma aflu nu pot sa-i port de grija.
In dimineata zilei de 27, nu ma voi intalni cu niciun coleg, nu vreau sa schimb nicio replica, decat dupa ce ma eliberez de emotii pe dupa-amiaza... Imi voi pierde privirea in zare, voi merge ca prin nori luni de dimineata... Nu vreau sa stiu de nimic, nimeni nu simte ceea ce simt eu...

Miasma de tei halucinanta...


Mirosul ma imbata, dandu-mi iluzia unor aburi ce ma invaluie treptat. Nu mai vad nimic clar, totul e o halucinatie: flori, copaci, ganduri, aspiratii atat de fragile in aceste momente nesigure. Ma simt intr-un dezechilibru intre ceea ce imi doresc si ce pot cu adevarat, intre gandurile mele si ale celorlalti... Vreau sa plutesc in aburii mintii mele, sa dispar dintr-o lume atat de diferita de mine...

joi, 16 iunie 2011

Enigma unei morti- 122 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu

Acum 122 de ani, la 15 iunie 1889, se stingea din viaţă, în casa de sănătate a dr. Şuţu, şi trecea în eternitate Mihai Eminescu, poetul, ziaristul şi omul de cultură. Mii de pagini s-au scris despre viaţa şi mai ales opera sa, solicând între cultul construit pe sintagme de manual, în care osanalele, metaforele tocite prin uz, se înghesuie, sufocând imaginea vie a poetului, şi virulenta contestare. Şi totuşi, la 122 de ani după, modul în care a murit poetul rămâne o enigmă, subiect de controverse. Pe lângă ipoteza asasinării sale prin otrăvire cu mercur chiar de către cei care ar fi trebuit să îl trateze sau a uciderii sale de către un "coleg" de ospiciu, mai există varianta morţii sale ca o consecinţă fatală a contractării sifilisului. Oricare ar fi adevărul, statuia lui Eminescu nu coboară de pe piedestal, nu se năruie, nici nu este ciuntită, iar el poate fi şi contestat, dar şi pentru asta trebuie atent citit şi recitit.


miercuri, 15 iunie 2011

Ador oamenii ironici

Un mare lucru, care mie mi-a lipsit in aceasta viata... nu pot fi ironica sau daca sunt, e totul fortat. Pentru mine spectacolul ironiei il asist din departare fara a putea intra in acest joc. De multe ori ironia te poate salva din situatiile dificile, iti poate reda un tonus foarte bun pentru toata ziua.
Ironia e un joc de masti, de grimase, de stari trucate, uneori putina aroganta...

marți, 14 iunie 2011

A se face diferenta...

Un lucru diferit este sa te inspiri si cu totul altceva este sa preiei un material integral, sa nu-i precizezi sursa...
M-as fi dorit sa fi fost anuntata in aceasta privinta, pe cuvant ca as fi inchis ochii si as fi spus, ca le fac cadou, daca sunt placute atat de mult...
O sugestie sa se scrie mare, "dau copy-paste de pe diverse blogg-uri". Blogg-ul meu e un depozit, caci ideile proprii nu le am la mine...
Cand aud conceptul de prietenie, mai bine ma lovesti in cap sau mai adaugi "de conventie", suna mai bine...

vineri, 10 iunie 2011

Un mic incident

Ciudati mai sunt oamenii uneori. Am intrat in liceu ieri de dimineata. M-am intalnit cu o doamna profesoara de limba franceza care nu am avut-o ca profesoara, dar ne intelegem foarte bine din alte imprejurari. E suplinitor, are 12 ore in liceu. Tot anul scolar cand ne intalneam pe hol, mai discutam. Mereu am avut grija ca sa nu ma vada profesoara mea de franceza, caci lucrurile se interpretau altfel... M-am ferit foarte bine. Ieri nu m-a mai interesat sa ma feresc de cineva. Am stat un sfert de ora in hol cu doamna. Nu avea chef de ora, mi-a povestit de niste articole din revista Felicia si de cd-ul cu Frank Sinatra din interior. Pe neasteptate soseste doamna mea profesoara de limba franceza, o salutasem deja de la intrarea in liceu. Se apropie se uita foarte urat, ne roaga sa-i facem loc, desi avea suficient si trece ca o furtuna. In 5 minute isi mai cauta ceva de lucru si iar mai trece pe langa noi.
Daca se putea ar fi ramas, sa afle despre ce vorbim. Tot daca am vazut-o am discutat si despre dansa. Doamnele nu se agreaza intre ele, iar eu nu ma inteleg cu fosta mea profesoara de la clasa.
Eu una nu as fi deranjata daca un elev al meu ar vorbi cu o colega a mea de catedra. Din punctul meu de vedere elevul e liber sa vorbeasca cu toti profesorii din oras, pe care ii cunosc sau nu... Ma rog, nu mi-a placut atitudinea.
Eu cu fosta profesoara de la clasa, caci acum am terminat a XII-a nu am ce discuta pe hol, nu avem ce sa ne spunem, doar ne salutam, pe cand cu aceasta colega a sa de catedra avem multe sa ne spunem.
Astept pareri de la voi...

luni, 6 iunie 2011

O mica pauza de la invatat. Mi-am facut un program serios. Invat zilnic intre 4 si 8 ore depinde. Daca invat 4 ore nu fac pauza, daca ma intind spre 7-8, fac pauze de 15 minute din ora in ora, ca sa pot rezista.
Maine am competentele de comunicare, nu imi fac multe griji, dar totusi putine emotii am.