luni, 31 august 2009

Adiere tomnatica


In cateva ore vom intra oficial in anotimpul de toamna. Vom lua parte la concertul vantului rece, acompaniat de croncanitul pasarilor. In natura se va auzi doar balada Soarelui fara vlaga si ne va cuprinde un dor nestavilit de zilele calduroase, tocmai apuse.
Nu prea imi place toamna, e un anotimp trist, pustiu, fara vlaga, parca mort. E anotimpul in care ma scufund in placerea lecturii. Cu ocazia sosirii toamnei ati putea sa imi recomandati o carte profunda si sensibila? O carte in care sa doresc sa ma regasesc. O carte ce te poarta pe adierea vantului de toamna, o carte ce te scufunda in magia visarii! Astept sugestii!

Va invit sa ne bucuram de ultima seara de vara in acordul acestei melodii superbe!

Nimic bun fara putin efort


Nu se poate câştiga nimic fără a luptă, orice lucru valoros necesită un efort, o idee, un prim pas, o disponibilitate de a risca. Fiecare efort presupune consecventă, muncă şi încredere. Şi de asemenea, e necesară multă creativitate pentru lucrurile bune dorite. Supărătoare e însă mulţimea celor ce stau relaxaţi şi nu fac nimic. Aşteapta ca efortul tău să aibă rezultate să beneficieze şi ei de pe urma ta. Iar lucrurile durează, doar ness-ul e instant pe lumea asta, în rest… Ciudaţi mai sunt oamenii adesea. În loc să aplaude iniţiativa bună, ei vin cu reproşuri. Caută nod în papură şi sunt gata să taxeze imediat. Li se confirmă de ce nu fac ei nimic, de ce aşteaptă de la tine imposibilul, că doar vezi, nu merită, nu se poate! Omul ce are curaj să facă ceva are de înfruntat pe lângă propriile-i temeri şi opiniile gloatei. Dar nu contează! Mulţimea rămâne anonimă. Ea ştie doar scanda, şi la unison se fac cel mai adesea alegeri greşite. De dragul rezultatului merită să faci un mic efort, să îţi foloseşti ideea, să crezi în ea, să aduni pe lângă tine încă vreo doua persoane pe care să le contaminezi cu ideile tale creative, apoi, efort comun pentru ceva bun !!!

duminică, 30 august 2009

Oameni multicolori


Dacă am avea ochelari speciali, ca şi aceia făcuţi pentru a vedea eclipsa, şi ne-am uita astfel la ceilalţi am observa că nimeni nu e nici incolor nici monocrom. Suntem pictaţi în mii de culori, unele mai pronunţate şi în proporţie mai mare, altele mai slabe şi doar pe ici pe colo. Ne-am da seama apoi că fiecare avem în mână o cutie de vopsea, o culoare definitorie a personalităţii noastre, şi de câteori intrăm în contact cu alte persoane, lasăm o mică urmă a tonului ce-l reprezentăm. Cei mai multi nici nu stiu ca pictează în alţii o poveste şi că uneori deşi ei doar în glumă îşi potenţează culoarea spre o extremă sau alta, ceea ce imprimă în prietenii lor rămâne aşa, la maxim. Sunt uimiţi apoi cum de apropiaţii lor ajung să trăiscă la extrema pe care ei au luat-o doar în joacă, doar uneori. Nimeni nu trece prin timp fără să lase o urma de influenţă, cât de mică asupra celorlalţi. Şi la fel, nimeni nu reuşeşte să îşi păstreze intactă culoarea pimordială. Cei mai puternici îşi menţin la vedere tonul, iar toate celelalte sunt în mod evident doar influenţe. Alţii însă sunt doar o înregistrarea a întregii palete de culori ce s-a perindat în jurul lor. Ca să le desluşeşti felul, trebuie să te uiţi atent la cutia din mână. Dacă am vedea viaţa prin aceşti ochelari, cred că am fi mai responsabili de alegerile mărunte, de glumele şi modul de abordare a lucrurilor serioase. Nu se poate altfel: colorăm în jur şi primim din culoarea celorlalţi. Ideea e să nu lăsăm să se piardă culoarea noastră iniţială în curcubeul ce trece pe lângă noi. De asemenea să fim atenţi ce culoare răspândim!

sâmbătă, 29 august 2009

Ultimul week-end din vara


M-am bucurat din plin de aceasta zi de week-end, ultimul din aceasta vara. Zi de august, dar totusi daca nu as da atentie la cateva frunze ruginite prin copaci as zice ca e iulie. M-am bucurat din plin de aceasta zi, am hoinarit de dimineata si pana la apusul soarelui. Era un cer atat de senin, incat nu am rezistat sa nu ma opresc pentru a-l admira. Si inevitabil mi-am imaginat o lume diferita, plina de vise care se implinesc, de oameni care zambesc si de prieteni care nu te lasa. O lume plina de culori in care ingerii nevinovati se joaca, bucurandu-se de viata, o lume in care oamenii danseaza purtati de speranta. M-am plimbat pana nu mi-am mai simtit picioarele la marginea orasului. Am simtit ca astazi a fost o zi speciala.

Acum savurez un suc rece, ma simt obosita dar in acelasi timp fericita. Va doresc o seara buna!


* Michael Jackson ar fi împlinit astăzi 51 de ani

vineri, 28 august 2009

Memorii


Nu ar fi interesant sa retraim amintirile sufletului atunci cand le ducem dorul? E adevarat ca si nostalgia isi are rolul ei in viata, dar...
Cand simti ca nu poti intoarce timpul. Ca il vrei inapoi. Nu ai nicio cale de iesire in labirintul vietii.
Nimic nu iti va reinvie placerea de a te juca in nisip si de a construi castele pe timp de vara, de a te arunca in zapada pentru a face ingerasi si de a da nastere creaturilor din fulgi albi de nea pe timp de iarna.
Cand alergai, cadeai, tipai, plangeai, desi era o simpla zgarietura, cei din jurul tau incercau sa te pacaleasca de gravitatea situatiei, dramatizand.
In acele momente in care credeai in personajele de basm, iti doreai si tu sa te afli in aceea lume fermecata...
Sau atunci cand nu erai constient de ziua de maine, de orizontul in care traiesti. Ce ati spune, de perioada in care orice bun material credeai ca se cumpara cu iluzii si zambete?
Nu-mi ramane altceva mai bun de facut decat sa ma joc cu timpul de-a v-ati ascunselea. Pana cand intr-o ghinionista clipa, ma va prinde.

joi, 27 august 2009

Constientizare in trei pasi


“Mai intai, fii constient de corpul tau – cand mergi, cand tai lemne, sau cand cari apa de la fantana. Fii atent la el, constientizeaza fiecare miscare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul. Dupa ce ai devenit constient de corpul tau si de miscarile lui, treci mai departe la minte si la activitatea ei – ganduri, imaginatie, proiectii.
Cand devii constient de minte, te asteapta o mare surpriza. Cu cat esti mai constient de ea, cu atat circula mai putine ganduri. Gradul de constientizare este invers proportional cu numarul gandurilor, energia fiind aceeasi.
Cand esti constient in proportie de suta la suta, nu mai exista energie disponibila pentru ganduri, si mintea devine absolut tacuta. Atunci este timpul sa mergi si mai adanc.
Al treilea pas este sa devii constient de sentimente, de stari de spirit, de emotii. Cu alte cuvinte, treci la inima si la activitatile ei. Atunci te asteapta o noua surpriza. Tot ce e bun creste, si tot ce e rau incepe sa dispara. Iubirea creste, ura dispare. Compasiunea creste, supararea dispare. Darnicia creste, lacomia dispare.
Cand ai constientizat pe deplin inima, ai ultima si cea mai mare surpriza: nu trebuie sa mai faci nici un pas. Un salt cantitativ se produce de la sine. Din inima, te pomenesti dintr-o data in insusi centrul fiintei tale. Acolo esti constient doar de constiinta. Nu mai ai de ce altceva sa fii constient. Iar asta este puritatea suprema. Asta este ceea ce numesc eu iluminare.
Si asta e dreptul tau castigat prin nastere! Daca il ratezi, numai tu esti de vina. Nu poti da vina pe altcineva.
Si totul e atat de simplu si natural. Nu trebuie decat sa incepi.
Numai primul pas e greu. Mai departe, calatoria e simpla. E o vorba care spune ca primul pas e aproape intreaga calatorie“.

(Osho – Maturitatea, Responsabilitatea de a fi tu insuti)

Tablou roz


Chiar in acest moment incerc sa surprind multe nuante de roz. Prea mult stres in jurul nostru si in mintile noastre obosite. Multe flori roz, de un realism incredibil, flori raspandite pe aceasta foaie alba de hartie.
Desenez cu mintea libera de ganduri, convinsa ca tu cititorule, ai sa zaresti lumina reflectata in petalele roz si-ai sa te lasi invaluit, un gen de dulce dictatura, stralucitoare, o invazie de liniste si pace.

Stiu deja ca intr-o buna zi acest desen o sa dispara, la fel ca alte lucruri efemere din viata, dar eu nu gasesc un alt mod decat acesta de a-ti arata florile roz care mi-au explodat in minte, in ganduri, in suflet la sfarsit de august.

Am zarit in oglinda sufletului o multime de flori roz. Sa oprim timpul sufletului si sa ne bucuram de acest cadru...

miercuri, 26 august 2009

Madonna in Romania


Mass-media a intrat in delir: legenda pop Madonna va concerta live la Bucuresti pe 26august 2009, in Parcul Izvor. Vodafone Romania are deosebita placere de a anunta acest nou concert unic in Romania, ca parte a seriei Vodafone Best Music. Promovat de Live Nation si organizat de Emagic, concertul face parte din turneul mondial Sticky & Sweet Tour.
Sticky & Sweet Tour, turneul de promovare a albumului „Hard Candy“, a fost extins anul acesta, dupa succesul extraordinar de care s-a bucurat in 2008. Sticky & Sweet Tour este deja considerat cel mai bine vandut turneu din istorie al unui artist solo. In 2008, turneul Sticky & Sweet Tour a fost vizionat de peste 2,3 milioane de spectatori din 58 de orase, inregistrand vanzari de bilete record pretutindeni.



Pentru concertul de la Bucuresti, „diva” vrea 1370 de prosoape, nu bea decat apa sfintita Kabbalah si foloseste in special cosmetice cu saruri de la Marea Moarta.
Despre kabbalah, spunea intr-un interviu ca (in urma unor cercetari spirituale) a ajuns la concluzia ca „este similara, sa spunem, cu budismul; intreaga idee despre cauza si efect si pentru fiecare actiune exista o reactie si tu esti stapanul absolut al destinului tau si ca trebuie sa iti asumi responsabilitatea pentru haosul din viata ta. Nu poti merge sa te plangi vai, mi s-a intamplat asta si asta, sunt o victima, mi s-au intamplat una si alta, practic culegi ce ai semanat”
Initierea s-a produs cand „o prietena de-a mea obisnuia sa mearga mereu la aceste cursuri, sunt cursuri la Centrul de Studiu Kabbalah, si ei afirma ca Kabbalah este interpretarea mistica a Noului Testament. Imi tot spunea de acest rabin harismatic, care spunea aceste istorii minunate si vorbea incontinuu despre acest lucru. Eu i-am spus: asculta nici macar nu sunt evreica, de ce imi tot povestesti aceste lucruri? Si mi-a raspuns, nu trebuie sa fii everica sa intelegi, studiaza si iti place, ramai, nu iti place poti pleca. Deci, asta am facut. Am urmat niste cursuri de Kabbalah si este minunat, este absolut minunat.”
De asemenea mai declara ca 13 este numarul ei norocos:
In timpul spectacolului de la Roma, Madonna i-a dedicat hit-ul Like a Virgin papei Benedict al XVI-lea, afirmand:

„Voi dedica această melodie Papei, deoarece ştiu că mă iubeşte. Sunt un copil a lui Dumnezeu! Şi ştiţi ce altceva?” … Dupa care incepe sa cante primul vers al celebrei melodii:
Like a Virgin





De ce noi romanii, ne lasam cuprinsi de o febra fantastica cand e vorba de ceva maret si pozitiv adoptat in constiinta sociala mondiala?
De ce atata harababura pentru 2 zile, un concert dupa care ramanem sau mai bine zis, raman persoanele disperate, doar cu amintirea celor 8 milioane(pentru un loc bun), banii de bilet la concert. Sunt atatea lucruri de facut in tara asta, dar daca noua ne place mai mult balciul ce pot spune: bine ai venit Madonna! Iar Madonnei ii transmit: sa nu-i dezamagesti pe spectatori, si daca s-a creat atata valva sa fii MARE, precum deranjul si banii care-i primesti!


La final un interviu cu Madonna in Romania:
Times.ro: Buna ziua doamna Madonna. Cum va simtiti la noi la Budapesta?
Madonna: Credeam ca sunt la Belgrad.
Sunteti de fapt la Bucuresti dar am schimbat numele orasului pentru doua zile, special pentru dumneavoastra, ca sa nu va simtiti prost atunci cand il gresiti pe scena.
Madonna: Ma simt minunat atunci, aproape ca o virgina atinsa pentru prima oara.
Ce frumos. Asta inseamna ca parintii dumneavoastra o sa ne caute ca sa dam socoteala?
Madonna: Nu cred, au renuntat in 1975. Dupa primele 15 dati cand mi-am pierdut virginitatea.
Ce ati vazut pana acum din Romania si ce ati mancat din produsele noastre traditionale?
Madonna: Nu am avut foarte mult timp liber insa am vizitat duty-free-urile din aeroport si am dat o tura pe la Motoare si pe la Shaorma Dristor. Dupa cocnert sper sa incerc micii de la cocosatul.
Bine, dar Kabbalah si Yoga va permit sa mancati carne de porc?
Madonna: E ok. Am sa vomit mai tarziu. Chair crezi ca e usor sa imi mentin talia asta?


Dupa moartea lui Michael Jackson. Sunteti probabil cel mai mare simbol al muzicii pop mondiale. Aveti emotii?
Madonna: De loc tinere. La varsta mea emotiile se pot dovedi fatale asa ca ma feresc pe cat posibil. Incerc in schimb sa ma dedic hobbiurilor mele. Unul dintre ele este adoptarea unui copil din fiecare tara din lumea a treia.
O sa adoptati deci un copil si din Romania?
Madonna: Pana acum nu mi s-a propus nimic concret dar am ochit un baietel foarte simpatic la aeroport. Emil Boc parca il cheama.
Stim ca aveti o relatie destul de tensionata cu biserica totusi Romania este o tara profund religioasa, cum credeti ca o sa decurga lucrurile?
Madonna: Ce-a fost a fost, in plus i-am semnat un cd patriarhului vostru deci nu ma astept la probleme deosebite. Am sa renunt totusi preventiv la scena in care calugaritele dansatoare fac sex cu un copac.
Ce parere aveti atunci de Nicoleta Luciu care s-a imbracat in calugarita?
Madonna: Da si ea era in scena mea. trebuia sa ne sarutam. Apoi am aflat ca nici ea nu mai e virgina.
Multe dintre succesele dumneavoastra au fost colaborari cu alti artisti, ati fi tentata sa faceti o piesa cu un artist din Romania?
Madonna: Il admir mult pe Aurelian Temisan pentru ce face insa Loredana Groza este artista mea preferata de aici pentru ca incearca sa ma imite de atatia ani incat am si uitat. De asemenea am auzit ca Marius Moga este un fel de Timbaland.
Pe final am dori sa stim daca chiar va simtiti amenintata de teroristi, asa cum se spunea?
Madonna: Nu chiar. Doar daca ma ataca cu riduri. Ma tem de riduri.

sursa: times.ro



1. Va place Madonna?
2.Astept impresii, fara exagerari de la persoanele care merg la concert!

Sarbatoarea gandurilor- 1 an de blog


Astazi e sarbatoarea gandurilor! Azi blogul meu face 1 anisor.

A fost un an frumos, in care am invatat multe de la voi si sper ca si voi ati invatat cate ceva de la mine. Important e ca ne-am simtit bine impreuna. Am scris despre realitate, fantezie, viata, bucurie, deznadejde si multe altele. Intr-un an am atins 665 de articole, mai lungi sau mai scurte. Pe 26.08.2008 imi faceam un blog, fara vreun plan concret, aveam dorinta sa imi fac publice gandurile. Dupa o luna m-am gandit sa renunt, dar am zis ca renunt dupa trei luni. In cele din urma au trecut si cele trei luni si atunci chiar a inceput sa imi placa ceea ce scriam. Si acum acest blog a ajuns sa faca parte din mine.

Vreau sa le multumesc cititorilor mei pentru ca m-au citit in acest an, si ca si-au exprimat parerile, bune si rele asupra blogului meu.

Spre final vreau sa va adresez doua intrebari:
1. Voi de ce cititi blogul meu? 2. Voi ce vreti sa devina? (a nu se intelege ca voi incerca sa va fac pe plac. Voi scrie oricum numai lucruri cu care eu ma simt bine)

PS: Nu ma lasati in situatia "delicata" de a ma intreba singura. Chiar vreau feedback.

Si acum sa sarbatorim!



marți, 25 august 2009

Nu pot intelege...



Oricat mi-as munci creierul, psihicul, umorul, nu reusesc sa inteleg aceasta pictura reprezentativa ale lui Piet Mondrian. Inteleg, sufletul omului postmodernist nu se mai satura cu arta academica si conformista, dar, totusi, sunt doar niste patrate si niste dreptunghiuri! Acesta reprezentare mi se pare atat de banala, incat il vad pe Mondri in fiecare dintre noi.

Sa imi lipseasca mie ceva esential, astfel incat nu pot vedea nevazutul si patrunde nepatrunsul? Va rog, scoteti-ma din aceasta bezna!



La sfarsit o intrebare: Daca ai avea talent, ce ai picta?

Prize

In dupa-amiaza aceasta am primit un premiu special de la Terra, careia ii multumesc tare mult.



Iata regulile:

1. trimite-mi-l înapoi dacă mă numeri printre prietenii tăi;
2. nicio trimitere - înseamnă că mai ai încă de lucru la relaţia ta cu ceilalţi;
3. 2 trimiteri... eşti amabil/ă, dar ai nevoie să te exteriorizezi;
4. 4 trimiteri... ţi-ai ales bine prietenele;
5. 6 trimiteri... eşti dintre cei mai populari, şi acesta este probabil motivul pentru care eşti în lista mea!


Premiul acesta dragut merge catre:
cea care s-a gandit la mine:Terra

si catre:

Radutu Andrei
Verde Amar
Mirela
Emmafantasy
Andra
Ciuchi Ionut

Va pup cu drag si sper sa va fi inveselit putin!

PS. Astazi 27.08.2009 am primit acelasi premiu si de la Anne , careia ii multumesc!

luni, 24 august 2009

Parintii si calculatorul

The Yellow Smiley Face ( © PortableFilmFestival.com ) from Nixie on Vimeo.



O comedie emotionanta despre doi parinti, total nepriceputi la calculatoare, care incearca sa comunice prin Yahoo Messenger cu fiul lor care se afla in America.
#
Regia
Constantin Popescu Jr.
#
Cu
Luminiţa Gheorghiu, Teodor Corban

Filmul a câştigat şi un festival internaţional în 2007.

V-a placut???

Despre cliseele verbale


Mi-a venit ideea acestui post citind niste fraze cliseu. Exista un fel de folclor nociv, dupa parerea mea, un set de propozitii, de generalizari, preluate din gura in gura si redate in anumite contexte. Nu sunt apanajul prostilor sau incultilor, tin mai mult de un soi de neglijenta in a trai si pot fi auzite chiar din gura unor oameni foarte educati. Unii, nu numai ca servesc aceste fraze prefabricate altora, cand cred ca e cazul, dar si le servesc si lor. Aici mi se pare ca se produce raul.
Sa va dau niste exemple...Cu siguranta aţi auzit, sau chiar ati folosit expresia: "ai grija de tine". Şi poate intr-adevar va pasa de persoana respectiva şi voiati sa aiba grija de ea. De cele mai multe ori, persoana respectivă o ia ori in gluma, ori se gandeste că vreti sa pareti protectivi fata de el/ea.
Mi s-a intamplat si mie de nenumarate ori.
Un alt exemplu ar fi cuvinte precum "intelegi", "stii", "deci", "si", "mai" s.a.m.d
La scoala dar nu numai, nu e zi sa nu aud cel putin 10 clisee. Cel mai rau e ca le aud din partea profesorilor... Eu incerc sa le evit cat pot de mult.

Fiecare dintre noi foloseste (constient sau nu) expresii si cuvinte ce pot intra in categoria clisee. In cazul vostru, care sunt acestea?

sâmbătă, 22 august 2009

Aroma strugurilor...


Astazi am mancat pentru prima oara anul acesta struguri. Mi-a fost pofta de multe ori, dar am refuzat cu oarece incapatanare sa cumpar de la magazine struguri adusi din strainatate...

Am fost surprinsa de savoarea pe care nu o uitasem, de dulceata aceea deosebita si de bucuria boabelor mici si rumene...

V-am facut pofta?

Gandirea corecta


“Cati ani ani?”
“Am sapte ani si jumatate, exact”
“Nu-i nevoie sa adaugi ‘exact’ - observa Regina. Te cred si fara asta. Acum o sa-ti dau ceva de crezut. Eu am exact o suta si unu ani, cinci luni si o zi.”
“Asta nu pot s-o cred” zise Alisa
“Nu poti?” Zise Regina cu mila. “Mai incearca: rasufla adanc si inchide ochii.”
Alisa rase:
“Degeaba incerc. Nu se pot crede lucruri imposibile”
“Se vede ca n-ai antrenament” - riposta Regina. “Cand eu eram de varsta ta, faceam exercitiul asta o ora si jumatate pe zi. Chiar inainte de micul dejun ajungeam uneori sa cred si cate sase lucruri imposibile dintr-o data.” (Alisa in Lumea Oglinzii, Lewis Carroll)


Mandria Reginei Albe este o trasatura a multor credinciosi pasionati. Poate e prea banal sa fi capabil sa crezi lucruri justificabile, dar iti trebuie efort si talent sa crezi lucruri imposiblie. Realitatea este exact pe dos: pentru a ajunge la concluzii corecte, e nevoie de efort. Gandirea corecta nu este spontana, se obtine prin educatie. Pentru a lua decizii, oamenii se bazeaza de cele mai multe ori pe concluziile altora, pe instinct sau pe experienta. Niciuna din ele nu este o cale sigura spre adevar: nu avem nici o garantie ca concluziile celorlalti sunt corecte, instinctul este failibil iar experienta este in general insuficienta.

Care este unealta adecvata pentru o gandire corecta? Logica.

Lewis Carroll, pe langa autorul faimoaselor povesti a fost un matematician versat in logica simbolica. Chiar si in povestile Alisei intalnim o multime de jocuri de limbaj si logica. Tara Minunilor este populata de fiinte cu moduri bizare de gandire care aparent pot justifica orice absurditate folosind argumente complexe. Alice invata sa discearna nonsensul in toate aceste peripetii. Cum bine remarca Lewis Caroll, logica are o importanta fundamentala in viata noastra:


Stapaneste mecanismul logicii, si vei avea o activitate mintala mereu la indemana si utila in orice situatie. Iti va limpezi gandirea, iti va oferi capacitatea de a descifra orice problema si obisnuinta de a-ti ordona ideile. Dar cel mai valoros, iti va da puterea de a detecta erori de gandire si de a demonta argumentele ilogice pe care le vei intalni la tot pasul in carti, ziare, vorbire si chiar in predici, care cu atata usurinta ii amagesc pe cei care nu s-au obosit niciodata sa-si insuseasca aceasta fascinanta Arta. Incearca. Asta-i tot ce-ti cer!

(Logica Simbolica)

vineri, 21 august 2009

Prima data...

Am primit-o de la Emmafantasy si trebuie sa va povestesc despre acele prime dati care m-au marcat, in bine sau in rau...in masura in care imi aduc aminte. Fiecare e liber să scrie despre ce doreste.

Prima amintire clara: Aveam 5-6 ani ma aflam in piata, era tare aglomerat, eram impreuna cu mama mea la cumparaturi si am fugit de langa ea fiind curioasa sa vad ce se afla mai departe de piata. Am mers ce am mers pana m-am ratacit si nu am mai stiut unde sa merg. Am mers o statie pe jos... Abia spre seara m-am regasit cu ea. Dupa cam 8 ore in care am tras o spaima cumplita.


Prima mea descoperire: Cam in jurul varstei de 6 ani, eram atat de fascinata de zborul pasarilor. Nu puteam intelege cum zboara, de ce nu cad, imi imaginam ca poate sa cada vreuna si paseam cu capul in sus pe strada. Vroiam sa le prind. A durat ceva pana mi-am dat seama cum zboara.


Prima zi de şcoală : A fost o zi cu emotii, nu cunosteam pe nimeni. M-am oprit in fata scolii si nu vroiam sa intru, mama m-a convins sa intru destul de greu. Am avut senzatia, ca voi ramane acolo inchisa, ca nu voi mai ajunge niciodata acasa. Ca ma duce la scoala pentru ca vrea sa scape de mine. Ce naiva eram...


Prima carte citita: A avut un impact negativ asupra mea. Este vorba de "Puiul" scrisa de Ion Alexandru Bratescu-Voinesti. Dupa ce am citit-o am refuzat sa mai citesc ceva o perioada de timp. Am suferit, chiar am si plans in urma acestei carti. Eram prin clasa a-II-a. Dupa aceasta carte, intamplator mi-am luat inima in dinti si am luat o alta carte "Căprioara" de Emil Gârleanu. A avut acelasi impact negativ. De atunci cam 2 ani, parintii imi recomandau ce carti sa citesc si imi interziceau ceea ce doream eu. Am urat aceea perioada, am urat sa citesc. Ce ironie, acum iubesc lectura!


Prima vizita la dentist: Aveam cam 9 ani, am plans foarte tare si atunci. Dentista mi-a dat o acadea, dupa prima vizita, iar mama mi-a luat un suc, cum ii ziceam eu "mare" in aceea perioada. Ce vremuri...de atunci am tot trecut pe la dentis, an de an...

Prima tabara: Nu implinisem, nici 10 ani cand am fost in prima mea tabara. Era prin Dobrogea, m-am distrat pe cinste...

Prima poezie: Era ceva despre natura, prin clasa a V-a. Sub ochii profesorului meu de limba romana Caraghinov Stefan, le scriam prin orele de romana pe la sfarsitul caietului. Cand se umplea sfarsitul, treceam pe pagina precedenta, scriam multe poezii nu ajungeam cu notitele lui Caraghinov decat pe la jumatate, apoi treceam pe alt caiet.


Primul meu animal: Abia la 13 ani am obtinut ingaduinta mamei sa adapostesc o biata pisica, in camera mea, dupa foarte multe rugaminti.


Primul sarut Aveam 14 ani si cateva luni, m-am sarutat cu un baiat din clasa de la mine, a fost pe neasteptate dat, la sfarsit de semestru in clasa a-VII-a. Nu mai stiu nimic de el acum, parca a intrat in pamant.

Prima data cand m-am machiat: Eram in clasa a VIII-a aveam 15 ani, nu mai incercasem niciodata... A fost destul de simplu putin rimel, si o tenta de ruj roz, imi statea tare bine, incetul cu incetul machiajul meu a evoluat...

Primul eseu scris: Tot la aceeasi varsta, am ales ca tema viata...

Prima postare pe blogg: Se intampla pe 26 august anul trecut. A fost o zi in care mi-am dorit sa imi fac publice ideile mele, sa vad ce impact au in fata cititorilor.

Primul roman scris de mine Am inceput sa ma gandesc la el in urma cu doua zile. Mi-am fixat tema: iubirea interzisa. Desi m-am gandit sa il scriu la persoana I, caci sunt indragostita de romanele subiective, il voi scrie obiectiv(persoana a-III-a) De asemenea, am trasat si rolul unor personaje, doar cateva, restul vor aparea pe parcurs. Ieri seara am scris, intr-un caietel primul capitol, are cam 12 pagini A4 scis mic. M-am gandit bine si nu vreau sa il public pe net pentru ca: daca as scrie cate un capitol la 4 zile,poate as fi presata sa sciu mai repede, poate as fi influentata si nu vreau asta. Tot ce vreau e sa il scriu in linistea casutei mele. Ma gandesc ca va incepe scoala si il voi scrie mult mai lent...

Cam atat, din ce imi amintesc, multumesc Emma !!!
Acum o cedez catre: Verde Amar ,Mirela, Simona , Ionut si nu in ultimul rand Terrei!
Abia astept sa vad care sunt primele dati!!!