vineri, 31 decembrie 2010

Happy new year!!!

Cateva ore ne mai despart de momentul trecerii intr-un nou an.
Un an in care imi pun noi sperante, un an pe care il voi “incarca” si cu “responsabilitati” pentru implinirea altor si altor visuri. Un an decisiv pentru mine, de care imi voi aminti peste ani si ani.
In aceste momente unii dintre noi, incercam sa ne facem un bilant a ce am, ce nu am si ce mai avem de realizat.
Momentul trecerii in noul an, ar trebui sa fie unul de bucurie pentru ca este unul al de eliberare din “fortele relele” ale anului ce se incheie si momentul de optimism si speranta pentru tot ce urmeaza sa realizam in noul an. Privim retrospectiv spre anul trecut, cu toate bunele si relele lui si ne intrebam daca va fi macar la fel de bun si cel ce vine. Raspundem hotarati. Da, va fi, pentru ca sta in puterea noastra sa il facem sa devina mai bun pentru noi toti!
Va urez fericire, realizari si impliniri, puterea de a gasi modalitatea realizarii voastre materiale si calea evolutiei spirituale. La multi ani !

joi, 30 decembrie 2010

Linistiri

Va las alaturi de o melodie sensibila in penultima zi din acest an...

Copacul de Cheon Sang Byeong

Toata lumea a spus ca acel copac era putred. Dar eu le-am spus ca acel copac nu era un copac putrezit. In acea noapte am avut un vis.
In acel vis am vazut copacul inflorind, intinzandu-si ramurile ca si cum ar fi vrut sa atinga cerul albastru.
Am adunat oamenii si le-am spus din nou ca acel copac nu era putred.

Acel copac nu este putred!


Imi pare trist...

"Şi-mi pare-aşa ciudat că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viaţa e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate şi celălalt ..."

(Magda Isanos)


Non scholae vitae discitum!


M-am tot gandit ce am invatat eu din liceu in acesti 3 ani si jumatate?
Am asimilat cunostinte pe care am considerat eu ca imi vor fi utile. Dar cred ca mai important decat aceasta, am invatat sa fiu responsabila, am invatat cum sa abordez un esec, sa construiesc o prietenie adevarata, sa stiu sa ma impart in mai multe locuri, sa refuz cu zambetul pe buze pe cineva si sa ma bucur de frumusetile vietii.
Dar ce invata de fapt un elev in liceu? Primim foarte multa informatie, dar multa inutila.
Suntem agasati cu enorm de multe informatii, dar noi nu reusim sa fim fericiti! Traim intr-o continua cautare.
Scoala nu reuseste sa ne formeze, ci doar ne informeaza. Cunoastem tot mai multe despre lumea in care traim, dar nu stim mai nimic despre lumea noastra interioara.
Studiile asigurate de sistemul scolar nu pregatesc copiii pentru lumea cu care se vor confrunta dupa absolvire. Avem nevoie de alt tip de educatie - mai completa, mai practica si mai eficientă pentru a ne putea adapta nevoilor vietii.
Si dupa cum spunea Eminescu : ”Copiii romani sunt incarcati cu materii atat de multe si atat de diverse, incat nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta in capetele lor. Acesti copii nu învata nimic, pentru ca memoria nu pastreaza nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu si judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încarcarii memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scarba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate scoalele la noi. Vezi tineri care au învatat latineste, greceste, istoria universala, logica şi psihologie, stiinte naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politica, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu stiu a scrie o fraza corecta, iar a doua zi dupa ce au parasit scoala au uitat tot…”(Spre Eminescu –răspuns la ameninţările prezentului şi la provocările viitorului, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005

miercuri, 29 decembrie 2010

Lebedele

"Numai lebedele albe, când plutesc încet din trestii,
Domnitoare peste ape, oaspeţi liniştei acestei,
Cu aripele întinse se mai scutură şi-o taie,
Când în cercuri tremurânde, când în brazde de văpaie.
Papura se mişcă-n freamăt de al undelor cutrier"( Scrisoarea a IV-a, Mihai Eminescu)

Imi plac mult lebedele albe, sunt atat de gratioase.
Sper sa aveti rabdarea sa admirati fiecare imagine. La fiecare m-a atras ceva. Fie picaturile apei de pe pene, fie impostatia, fie pozitia, fie peisajul...




















Iarna~ picturi de Guram Dolenjashvili

Este aproape de necrezut cum, cu in simplu creion, pe hartie, pictorul deseneaza zapada, norii, apa, cu o precizie fotografica.
Desenele lui sunt unice, pline expresivitate si culoare in acelasi timp, chiar daca sunt alb-negru, degajand o energie aproape palpabila.

Dar cuvintele sunt redundante, atunci cand imaginile vorbesc de la sine!

Ludwig van Beethoven - Sonata nr. 14 ( '' Sonata lunii '')

Asculta mai multe audio diverse










Intre vis si realitate

Acum este asa...

Iar eu imi doresc sa fie asa...

Inchid ochii si imi imaginez!

Pentru cei ce cred...

marți, 28 decembrie 2010

O situatie ingrijoratoare...

Nu mai am cuvinte...


Si continuarea:



Marele castig al Craciunului nu este o zi libera, nici darurile frumos ambalate, nici compania rudelor si a prietenilor, nici concertele gratuite, nici vacanţele la munte, ci mana intinsa de Dumnezeu, cu dragoste si prietenie, unei lumi care are nevoie, inainte de orice, de speranta.

Sa reflectam la aceste ganduri cu ocazia sarbatorilor din acest an si poate ca vom incepe anul 2011 mai castigati!

Simple intrebari

Cine sunt, dincolo de nume, prenume, data nasterii si adresa?
Un mare mister care incerca sa se scrie...

Cine este publicul intrebarilor mele?
Eu cu cei care se regasesc in mine.

Ceea ce e important pentru mine e cu adevarat important?
De cele mai multe ori pornesc a fi importante doar pentru a se doveni mai tarziu ca sunt niste banalitati.

Fac ce vreau bine, dar ceea ce fac merita sa fac?
Imi place sa cred ca da

Ce se asteapta de la mine?
Sa fiu un om bun... o fiica buna, o prietena buna, o confidenta buna

Care este ierarhia acestor asteptari?
Toate pe acelasi loc, nu pot face un clasament.

Muncesc suficient?
Nu, niciodata, pentru ca suficientul nu insemana nimic.

Cat de indulgenta sunt cu mine?
Aparent foarte, in esenta deloc.

Ce apreciez la altii?
Mult prea putine pentru ca astept mult prea multe.

La ce pot si la ce nu pot renunta?
Pot renunta la totul cand stiu ca nu mai are sens si la nimic cand inca mai am forta sa lupt.

Cum motivez ceea ce-mi place sau ma entuziasmeaza?
Ca un copil in magazinul cu jucarii

Imi place recunostinta?
Intr-o foarte mica masura.

Consider implinirea o dezamagire?
Doar daca inseamna un compromis.

Ce drept am la fericire?
Egal cu al celorlalti.

Ce aleg intre adevar si tihna?
Adevarul

Ce sens are prezenta mea infima?
Important este sa invat sa ma tarasc, sa merg si poate sa zbor.

Cu cine oare am sa inchei ziua?
Cu o mica parte din mine

Ceai sau cafea?
Multa cafea

La final o poza care mi-a placut mult:

Ganduri inzapezite


Zapada aceasta mi se pare mai rece ca niciodata, a venit fara sa fie chemata si oricat de frumosi ar fi copacii goi imbracati in nea nu pot sa ma uit la ei si sa zambesc, mi se inchid ochii inconstienti si parca ma vad pe mine in locul lor, fara viata, fara cuvinte, invelita toata intr-o mantie rece...
Un peisaj creator de ganduri. Ganduri care alearga inainte, dar mai ales inapoi. Ganduri pictate cu oameni. Si o parte din aceste picturi s-au scurs in pamant. Dar culorile lor sunt in gandurile noastre...

luni, 27 decembrie 2010

A treia zi de Craciun

Iata ca a trecut si Craciunul si se apropie cu pasi repezi Anul Nou. Crengile copacilor trosnec in bataia vantului, iar frigul patrunde cu usurinta in oase in cateva minute. Orasul e pustiu, o liniste de mult asteptata s-a asternut. Goana nebuna dupa cumparaturi a luat sfarsit, macar pentru o zi sau doua... Ma intreb
daca goana aceasta dupa material am transforma-o in goana dupa cele sufletesti, nu am fi mai castigati? Cred ca aceasta nevoie de stimulare exterioara este determinata de golul sufletesc care ne stapaneste. Iar un gol interior nu poate fi umplut cu nimic exterior. De ce intotdeauna acordam atentie la ceea ce se vede? De ce vrem sa salvam aparentele? Pana cand vor tine toate acestea?
Cand ne vom opri din aceasta alergatura nebuna in care ne-am avantat cu totii, ce vom vedea in jurul nostru si cine vom fi noi de fapt?

Vreau sa transmit un calduros La multi ani, tuturor celor care poarta numele Sfantului Stefan!

duminică, 26 decembrie 2010

A doua zi de Craciun

Ieri am primit cadou o geanta superba, nu mi s-a indeplinit lista dorintelor dar nu imi pasa.
Ma simt invaluita de seninatate si liniste, iar aceasta stare imi este de ajuns.
Vreau sa va multumesc pentru maill-urile trimise, pentru mesajele primite pe telefon, m-au facut sa ma simt bine.
Am observat ca parca nu e aceeasi stare de Craciun atunci cand afara sunt 15 grade! Ma bucur ca a inceput sa se simta iarna astazi. Oricat de mult imi place caldura prefer de sarbatori sa fie frig.
Va invit sa va bucurati de urmatoarea melodie pe care am alaturat-o unui clip de imagini sugestive pentru aceste zile!

joi, 23 decembrie 2010

Tradiţii de Crăciun in lume


* Cei mai vechi copaci împodobiţi asociaţi cu Crăciunul apar în piesele de teatru medievale care îi au ca protagonişti pe Adam şi Eva. Potrivit acestor legende, copacii din Grădina Raiului erau decoraţi cu mere şi biscuiţi.

* Lumânările reprezintă un detaliu important al tradiţiilor din Ajunul Crăciunului în Gouda, Olanda. Gouda este centrul industriei olandeze de fabricat lumânări. Aici, în Ajunul Crăciunului se sting toate luminiţele, în timp ce primarul citeşte povestea Naşterii Domnului în piaţa centrală, la lumina lumânării.

* Vâscul este cunoscut încă din vremuri păgâne, când druizii foloseau planta pentru puterile ei magice şi tămăduitoare. Tradiţia sărutului sub vâsc de Anul Nou sau de Crăciun, în unele părţi ale lumii, este însă relativ recentă. Ea a devenit populară printre familiile de servitori englezi din secolul al 19-lea şi s-a răspândit încet, încet în clasa mijlocie, apoi în alte ţări.

* Cadourile se împachetează încă din vremea descoperirii hârtiei, în anul 105 d.Hr., în China. Hârtia decorativă de Crăciun s-a răspândit de-abia la Crăciunul din 1917, când un magazin din Nebraska a rămas fără hârtie şi a fost obligat să vândă plicuri colorate, decorative, pentru împachetarea cadourilor.

* În secolul al 19-lea, erau puse sub brad mai ales cadouri neîmpachetate, sau erau atârnate de ramuri. Uneori, oamenii ascundeau cadourile pentru a prelungi surpriza.

* În unele părţi ale Italiei, masa de Crăciun include 7 feluri diferite de peşte, pentru a comemora cele Şapte Taine. Peştele este însoţit de paste, salate, fructe şi pâine, precum şi de vin. La desert se servesc salate de fructe, panettone, biscuiţi condimentaţi, nuga şi nuci.

*In ceea ce priveste masa, americanilor le place vita de Craciun. In toate casele se gaseste un bol cu lichior de oua. E vorba de un amestec de lapte, galbenus de ou, rom si scortisoara care li se ofera musafirilor pentru a le aduce noroc

Sursa: aici

Un Craciun frumos!!!

Va doresc tuturor, din toata inima un Craciun de basm!!!

Pentru toti cei care ati fost fideli blogg-ului, pentru toti prietenii, pentru toti cei aflati aici intr-o vizita intamplatoare. Va multumesc pentru tot si va doresc pace si lumina in suflete, masa imbelsugata, brad nins cu fulgi de fericire, imbratisari calduroase la ceas de seara si parfum de iubire imprastiat pe perna. Craciun fericit!

miercuri, 22 decembrie 2010

Decor de sarbatoare


Astazi mi-am decorat apartamentul cu vreo 30 de lumanarele grena, parfumate. Am pus pe marginea meselor, pe la fereastra si pe rafturile dulapurilor. Aceste lumanarele le-am alaturat celor 3 pahare de sticla care au o ceara cu un miros puternic de portocale. De asemenea, am luat si niste betisoare parfumate cu un miros ambrat, specific sarbatorilor.
Am mai cumparat si esente pentru aromaterapie cu miros de brad si de portocala.
Maine voi aduce si bradul pentru a intregii tabloul Craciunului din apartament.
Recunosc ca nu m-am putut abtine fara sa le dau timp de 5 minute foc, pentru a le privii. Erau superbe!

Nu am cont pe Facebook, si totusi exist!

Nu am cont pe Facebook, si totusi exist!
In pofida bombardamentului de invitatii trimise pe maill, rezist sa nu imi fac cont.
Tin sa le multumesc tuturor care imi trimit saptamanal cate o invitatie, poate cu alta ocazie, sau poate niciodata!




marți, 21 decembrie 2010

Christmas wishlist

Ce astept eu de la Mosul anul acesta?

1. O pereche de manusi lungi din piele


2. Cartea "Introducere in psihologie"


3. Un palton mai deosebit


Un cadou, indiferent de valoarea materiala, daca nu e facut pentru tine, cu implicare emotionala, nu e decat un pret, iar pana acum am strans destule etichete. In rest, in afara de aceste trei cadouri, imi doresc intelepciune, sanatate si liniste sufleteasca.

Voi ce va doriti?


Sper ca mosul sa citeasca acest blog!

Parfumul scortisoarei

Nu imi pot imagina sarbatorile de iarna, fara mirosul suav si patrunzator al scortisoarei. Putini sunt cei stiu insa de "cassia" sau "scortisorul " care are un parfum mult mai puternic decat rafinata scortisoara. "Scortisorul" este preferat in America de Nord, in vreme ce Europa ramane fidela scortisoarei.

Scortisoara şi scortisorul au fost timp indelungat asociate cu ritualurile antice de sacrificiu. Vechii egipteni foloseau scortisoara şi pentru imbalsamari. Hieroglife descoperite pe un templu construit în jurul anului 1489 i.Hr. de către regina Hatchepsut indica faptul ca ea a trimis vase la Punt, acum Somalia, pentru a aduce printre alte lucruri şi scortisoara, tamaie si mir. In paginile Bibliei sunt cateva referiri la scortisoara, care, la vremea in care s-au scris cartile sfinte, era mai scumpa chiar decat aurul si era folosita in anumite ceremonii. Scrierile vechi ne mai spun ca imparatul roman Nero si-ar fi ucis sotia intr-un acces de nervi, dar că apoi a ordonat ca toata rezerva de scortisoara pentru un an de zile sa fie arsa la mormantul ei, in semn de regret.
Scortisoara este originara din Sri Lanka, Burma si de pe coasta sudică a Indiei.
Ea este luata de pe un arbust vesnic verde din familia Lauraceelor, tuns periodic pentru a ramane la dimensiuni care usurează recoltarea. Arbustii de scortisoara cresc bine in locuri aflate la adapost de vanturi, cu ploi moderate si cu variatii mici de temperatura. Pe fiecare tufa cresc 8 sau 10 ramuri laterale, dar numai 2 sau 3 sunt recoltate în anotimpul ploios, cand coaja se poate lua mai usor. Intai se decojesc ramurelele subtiri, apoi partea inferioară a trunchiului este batuta cu o varga de cupru pentru a se inmuia. Se fac incizii lungi in scoarta, coaja cade si incepe apoi procesul de uscare la soare. Fasiile de coaja sunt rulate zilnic manual, pana cand raman stranse compact.

Aroma de scortisoara este exotica, picanta, putin salcie, dar savuroasa, iar parfumul este dulce si cald. Scortisoara contine ulei volatil, acid taninic, mucilagii, rezina, zahar si amidon. Ea este apreciata in foarte multe feluri de mancare de peste tot in lume. Batoanele de scortisoara se adauga intregi in felurile dulci cu orez, in vinul fiert, in siropuri si compoturi. In Mexic, cu betisoarele de scortisoara se amesteca in cesti ciocolata calda. Scortisoara macinata se foloseste la prajituri, fursecuri şi biscuiti.

Si acum spre final câteva secrete de utilizare a scorţişoarei:

- mirosul urât din bucătărie dispare dacă se topeşte într-o tigaie zahăr amestecat cu scorţişoară.
- presară piersici, nectarine, pere sau mere cu zahăr amestecat cu pulbere fină de scorţişoară şi pune-le la cuptor să se coacă până ce zahărul devine auriu. Apoi serveşte-le fierbinţi, cu frişcă de la frigider.
- amestecă în ceaşca de cafea fierbinte, proaspătă, cu un beţişor de scorţişoară sau presară pulbere de scorţişoară în cappuccino cu frişcă şi caimac.
- spală o portocală şi înţeap-o cu 4, 5 cuişoare, apoi las-o să se macereze în 1 l de vin roşu, timp de 24 de ore. Scoate portocala după acest timp şi toarnă vinul într-o cratiţă, îndulceşte-l după plac cu miere şi adaugă o lingură de stafide şi un baton de scorţişoară. Fierbe-l la foc foarte mic.


Cultivati micile bucurii ...

Sursa: internet