miercuri, 30 iunie 2010

Cand ai facut ultima data o vizita fara sa dai un telefon inainte?
Cand ai fost ultima data surprins/a de vizita cuiva care nu s-a anuntat anterior printr-un telefon?
Cati dintre noi procedeaza asa?
Eu una, nu fac vizite neanuntate si nu mi s-a mai intamplat de ceva vreme sa primesc vizite neasteptate. Intr-adevar, nu ar fi prea placut sa strabat jumatate de oras, ca sa ajung la prieteni care sa nu fie acasa sau poate care sa fie foarte ocupati, cand as sosi intempestiv pe la ei. Sincer, nici nu stiu cat de fericita as fi ca, atunci cand fac de exemplu o baie, citind o carte favorita, sa fiu nevoita sa sar din baie ca am musafiri...
Si totusi, nu ar fi frumos sa se mai intample si altfel de lucruri?! Sa renuntam la ideea de a da un telefon sau de a intra pe mess sa vedem ce mai fac prietenii si sa ne ducem in vizita?
Oare, in filme, mai sunt prezente scenele acestea numai pentru emotia produsa spectatorului, pentru unicitatea clipei si impactul emotional al surprizei create?! Mai suntem capabili de ele si in viata cotidiana?
Oare putem sa mentinem un oarecare echilibru intre comunicarea prin intermediul tehnologiei moderne si cea directa?

marți, 29 iunie 2010

Printre ganduri si litere

Scrie ca sa nu pierzi florile gandului tau, pe care, altfel le ia vantul, spunea Nicolae Iorga.

Gandurile si scrierile mele zboara undeva printre scurte fragmentele de proza mai mult sau mai putin sensibile, idei despre viata intr-o viziune uneori realista, alteori ideatica, fel de fel de nemultumiri intelese sau mai putin intelese, intre propriile experinte si impresii, uneori intr-o viziune critica, intre realitati si fantezii, intre culori si umbre. Un intreg tablou al cunoasterii, al vietii...

duminică, 27 iunie 2010

Limpezire

Astazi simt nevoia de a face curatenie: in mine insami, in propriile idei, in jurul meu, peste tot.
Limpezirea aceasta imi e necesara dupa toata cautarea asidua de sine in care m-am cufundat de ceva timp.
N-am sa dau nicio logica ideilor mele. Le las doar libere sa zboare si sa se duca in departari!!!

vineri, 25 iunie 2010

Mi-as dori...



Mi-as dori... sa pot zbura. Sa ating cu mainile portile cerului si sa le intredeschid.
Mi-as dori... sa aflu ce poate sa fie dincolo de lacatele ce pecetluiesc cararile norilor.
Mi-as dori... sa pot tine Lumea in brate… si s-o strang la piept. Apoi sa o arunc spre soare pentru a o prinde iar, mai plina de caldura si lumina ca oricand.
Mi-as dori... sa nu mai existe suferinta!
Mi-as dori... sa nu mai existe timpul care ne masoara destramarea.
Mi-as dori... ca secundele sa fie petale de trandafiri albi, orele sa fie stropi calzi de ploaie, zilele sa fie pasari albe iar noptile sa fie fluturi.
Mi-as dori... ce nu am avut pana acum.
Mi-as dori... ca week-end-ul acesta sa aiba 1000 de ore.
Mi-as dori... sa ating o stea.
Mi-as dori... sa am puterea sa dau timpul inapoi, sa pot recupera tot ceea ce am pierdut si nu am stiut sa apreciez!
Mi-as dori... o seara linistita, fara frig, fara nici macar un gand care sa-mi calce linistea. Fara nicio idee care sa sopteasca in decorul nocturn.
Mi-as dori... multa sanatate pentru cine mi-este drag.
Mi-as dori... sa nu-mi mai fac zeci de planuri...
Mi-as dori... sa le ofer inima mea tuturor celor care nu au asa ceva
Mi-as dori... un job la care sa fiu platita si cand dorm noaptea acasa.
Mi-as dori... sa cunosc tainele adancurilor!
Mi-as dori... o schimbare!
Mi-as dori... sa fiu vazuta exact asa cum sunt!
Mi-as dori... sa curga lacrimile mele doar de bucurie!
Mi-as dori... sa fiu copil din nou.
Mi-as dori... o vara in plus pentru mine!
Mi-as dori... ca ziua de maine sa fie in fiecare zi!
Mi-as dori... sa iti doresti sa ne dorim tot timpul cate ceva!

P.S. – Mi-as dori... sa mi se indeplineasca
macar o singura dorinta!
Tu ce iti doresti?

De fericire cerul plange?


Cerul plange, parca de fericire. Micile picaturi se contopesc cu oglinda cristalina a baltilor din strada, unde sfioase se rasfrang de-a lungul suprafetei diafane. Pulsul baltilor se intrepatrunde cu acele mici unde, formand astfel mici insulite inchipuite. Ramurile copacilor, cazute par intr-o lunga imbratisare, sincronizandu-se perfect intr-o bataie regulata. In aparenta iti poti imagina o ploaie nesfarsita, infinit de monotona. Insa, in esenta, este o ploaie fugara de vara. Pare atipic, dar este adevărat. O ploaie de vara de cateva ore bune. Este rece, mult prea rece pentru o zi de vara. Norii, ce au purtat-o, se disipa cu greutate, insa cerul nu prea se lumineaza. Intunericul aparent al zilei este inghitit partial. Dupa o ora, scutul gri al norilor isi face din nou aparitia si ploaia reincepe.

joi, 24 iunie 2010

La cersit


Cum o fi oare sa duci o viata de cersetor, ratacind mereu pe strazi si prin tramvaie si repetand la nesfarsit aceeasi fraza? Cum o fi oare sa fii bun de munca si totusi sa preferi sa-ti pierzi vremea lamentandu-te pentru doi banuti amarati? Sa fie mai usor sa intinzi mana decat sa faci o munca cinstita, oricare ar fi ea, si sa fii platit ?
Tare as vrea sa vad un reportaj facut intr-o comunitate de cersetori. Cum e viata lor de fapt, cum vad ei lucrurile, ce motivatii au?

miercuri, 23 iunie 2010

Ma gandeam...


De ceva timp sunt pasionata de grafica. Nu prea am acordat timp acestui hobby. Este fascinant cum atat de repede pot sa creez din nimic, o imagine atat de vie. M-ar fi interesat un curs, dar unul scurt de 1 an, nu mai mult. Am gasit in oras doua variante, insa niciuna potrivita. Prima ar fi la liceul "Vespasian Lungu" cu durata cursului de 3 ani si o taxa anuala de 600 de lei in trei rate. Mi se pare prea mult 3ani, mai ales ca doar anul viitor voi mai sta in Braila. A doua varinta ar fi la Palatul copiilor, un curs pe o perioada de cateva luni, gratuit, insa trebuie sa dai un test de admitere. Acesta nu prea imi convine pentru ca nu am cunostintele necesare. Aceasta varinta este buna pentru performanta, nu pentru incepatori ca mine. Desenele mele sunt firave, fiind departe de perfectiunea care ma orbeste. Asa ca am renuntat la idee pentru moment. In Braila nu ti se ofera prea multe sanse. Ma gandesc ca poate in facultate poate mi se iveste vreo oportunitate.
In schimb in toata aceasta cautare la "Palatul copiilor si al elevilor" am zarit un cerc de ziaristica coordonat de prof. Marian Florescu. La acest cerc m-ar tenta sa dau o proba, aici nu ma mai tem de putinele cunostinte acumulate. Poate voi lua proba de admitere, voi gasi cuvintele potrivite. Ma gandesc doar la limita de varsta 18 ani si la programul de anul trecut: luni-joi 9-11, vineri 15-17. Avand ore dimineata mi-ar fi imposibil sa pot ajunge, doar sa se schimbe programul, desi nu cred sau sa fie o sedinta pe saptamana la alegerea noastra. Ramane sa ma interesez pe la inceputul lui septembrie...

Exces de zel


M-a amuzat teribil o secventa vazuta in fata primariei, ieri dimineata in jurul orei 7. Cu toate ca se anuntase precipitatii, dis-de-dimineata se udau florile. Furtunul uda orice, ca era asfaltul sau panselutele era cam acelasi lucru. Sa se mai racoreasca zona, ca nu putea sa mai astepte cateva ore pana ce incepea ploaia. Ca ploua, ca nu, ordinul primariei era acelasi: "Baieti marti, la sapte trecut de fix udati buruienile!"
Spor la treaba, faceti o treaba excelenta!

luni, 21 iunie 2010

Solstitiu de vara


Astazi, 21 Iunie are loc anualul solstitiu de vara, adica cea mai lunga zi si ce mai scurta noapte din an. Soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima. Simultan, in emisfera sudica are loc solstitiul de iarna, cand inaltimea soarelui deasupra orizontului si intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare si se afla la unghiul maxim sub orizont).
La ora 14:29, Soarele a intrat in zodia Racului si starea fizica si psihica a oamenilor este afectata in aceasta zi. Suntem mai slabiti, mai fara energie, mai pesimisti, poate chiar tristi, nostalgici.

Imaginea va ofera o vedere in ansamblu al acestui proces.

sâmbătă, 19 iunie 2010

Farmecul ploii de vara


Cine nu ar dorii in timpul caniculei, sa vina o ploaie de vara neprevazuta, sa racoreasca totul din jurul tau, asfaltul fierbinte, masinile, aerul sufocant si in primul rand, pe tine. Sa scapi de toropeala si te revigorezi instantaneu, sa iti incarci bateriile si sa te bucuri de racoarea ce a cuprins deodata atmosfera incinsa pana de curand.
Desi de obicei evit ploile din timpul celorlalte anotimpuri, vara simt imediat o pornire sa ies afara din casa si sa ma plimb prin ploaie, sa simt pe propria piele picaturile de apa, sa inspir aerul curat si rece, sa redevin copil si sa ma las cuprinsa de acel sentiment de bucurie inconfundabil.

miercuri, 16 iunie 2010

luni, 14 iunie 2010

Imi doresc ca in Romania sa existe astfel de aparate:
Poate am citi la fel de mult, pe cat bem cafele...

O alta zi de canicula

O noua zi caniculara! Astazi ne vom lupta cu acelasi val de aer fierbinte, care ne-a fript la propriu ziua de ieri. Deja nu mai suport gandindu-ma ca este abia inceputul!
Cateva recomandari:
Sa nu va lipseasca lichidele, hainele deschise la culoare, ochelarii de soare, sepcutele, palariile sau umbrelutele si cremele de protectie solara, pentru persoanele cu pielea foarte sensibila si cu tenul deschis la culoare. Iar la orele pranzului, pe cat se poate, evitati expunerea la soare!

Sper sa vina ploaia, sa racoreasca totul, sa inspir mirosul de pamant si praf ud...
In rest, rabdare si vara frumoasa!

sâmbătă, 12 iunie 2010

Vacanta, dulce vacanta...


A venit vacanta! Sincer o asteptam pentru ca a fost un an greu si obositor dar frumos, cu multe reusite, cu multe incercari! La anul voi fi clasa a 12-a si spre nefericirea mea voi apuca bac-ul in forma actuala.
Va doresc sa va bucurati din plin de aceasta vara torida!

vineri, 11 iunie 2010

Cafeaua delicioasa


Ador cafeaua. Imi place parfumul fin si rafinat, dar nici gustul nu imi displace. Nu sunt dependenta de ea, beau o ceasca pe zi, doua, trei (dar asta se intampla rar), uneori chiar nu beau deloc, zile la rand.
Nu cantitatea e importanta, ci calitatea. Imi place sa o savurez in liniste, in timp, alaturi de o carte buna sau de prieteni.
Imi place cafeaua cu fel de fel de combinatii inedite:

*pun in cutia de cafea un pliculet de vanilie; (cafeaua la ibric mi se pare cea mai buna)
*in ceasca pot pune doua, trei lingurite de rom
*vara, peste cafea pun o lingurita de inghetata de nuci caramelizate;
*peste cafeaua neagra pun un mot de frisca , iar peste frisca presar un pic de scortisoara pudra;
*cand face mama crema de zahar ars, ii fur 2-3 linguri de sirop si le adaug peste cafeaua mea neagra – ii da un gust deosebit;

Voi ce trucuri folositi?

miercuri, 9 iunie 2010

Omul de afaceri vs omul de cultura


Intotdeauna se asociaza omului de afaceri ideea de intelectual, care are succes datorita gandirii sale in castigul pe care il are in viata, dar mai ales el cu siguranta le stie pe toate.
Lucrurile stau altfel, deoarece un om de afaceri este destept doar pe domeniul in care isi „manifesta” interesele si anume acela de a face bani si a fi un om cu succes.
Omul de cultura este tipul care tot timpul invata, citeste, este in stare sa dea argumente clare, gandeste critic si influienteaza prin atitudinea gandirii atunci cand doreste sa clarifice un aspect.

Pasiune, hobby sau interes?


Este o intrebare grea la care multi nu mai stiu sa raspunda sincer. Multi dintre oamenii nostri sustin cu inima in palma ca ceea ce fac este pentru umanitate, pentru alinarea si rezolvarea problemelor. Insa acesti oameni doar vorbesc, cei care fac cu adevarat ceva, tac ,lupta si in final ajung la rezolvarea problemelor. E foarte dificil sa diferentiezi astfel de persoane, deoarece nu stii ce este in capul lor. Oricum cei mai multi se gandesc la propriul interes, nu prea mai exista pasiune, nu se mai cauta hobby-uri, ci doar imita unele trairi pentru a se complace cu viata.
Ei o numesc viata. Dar ma intreb... oare ei stiu ce e viata? Ce inseamna sa ai sentimente? Ce inseamna sa ajuti?
Greu raspuns vor gasi la aceasta intrebare, de fapt o vor ocoli cu aceeasi ironie care nu ii face decat sa rateze ocazia de a se intalni cu sansa. Dar libertatea de a face ceva e nelimitata, in schimb libertatea de a trai e limitata prin nelimitarea vointei.

luni, 7 iunie 2010

Incultura


"Azi civilizatia si cultura sunt ca doua trenuri ce mer pe linii paralele, dar in directii opuse: pe masura ce civilizatia creste, cultura scade"( Vasile Bancila in Filosofia varstelor). Cata dreptate avea...

In urma cu zeci de ani, oamenii erau dornici sa se informeze si sa invete, chiar daca singurul mod in care puteau face asta era o plimbare pana la biblioteca sau librarie, urmata de o runda de citit indelungat.
Astazi, cand exista Internetul, o sursa nelimitata de informatie, nimeni nu se intereseaza sa citeasca macar un rand.
Nimeni nu mai scrie un referat, il descarca, nimeni nu mai invata pentru un examen, isi face fituici, nimeni nu mai stie cine a fost Vivaldi, dar toti stiu numele ultimei manele a lui Guta.
Setea de invatare a fost inlocuita de setea de monden si in loc de carti, se cumpara si se citesc reviste precum Click, Cancan si alte obscenitati literare. Nimeni nu mai pune valoare pe o biblioteca ci pune valoare pe electrocasnice, haine si alte cele.
La televizor se difuzeaza tot felul de emisiuni care trateaza aceleasi subiecte: bani, masini, case, vedete, sex si nimic altceva.
Am ajuns la un nivel extrem de incultura...atat oamenii cat si media, care promoveaza superficialul si senzationalul si arunca cultura la gunoi.
Delasarea oamenilor a ajuns un lucru obisnuit si, oricat de mult ar incerca unii sa schimbe asta, n-au sa reuseasca, caci este mai usor sa copieze decat sa invete si sa munceasca pentru ce vor.

joi, 3 iunie 2010

Viata e o magazie


"Cum e mai bine sa fie lucrurile pe care le folosim: mari sau multe? Sau şi mari şi multe si scumpe, daca se poate. Si viu colorate? Nu vi se intampla sa va uitati in jur in ultima vreme si sa simtiti o atmosfera de bazar parasit?"
Nu mai esti capabil sa realizezi ce este mai bun pentru tine. Ce sa alegi? Intr-un magazin sunt atat de multe produse care iti iau ochii, incat esti in stare sa pui din acelasi produs mai multe tipuri in cosul de cumparaturi. Exact este si in propria noastra viata: ai alege cariera X din pasiune, vrei sa o imbini cu domeniul Y ca sa iasa si un venit considerabil. Te-ai muta in capitala, iti ofera o multime de oportunitati, dar parca e mai liniste, viata nu este la fel de agitata in alt oras. Le vrei pe amandoua. Exemplele pot continua pana la nesfarsit. Viata e o magazie iti ofera uneori prea mult, nu poti avea totul, trebuie sa alegi marfa care este buna pentru nevoile tale...

Mananc ca sa traiesc, nu traiesc ca sa mananc!


Astazi purtam o discutie interesanta cu un stimabil profesor care considera ca pentru o amarata de excursie in Tulcea de o zi trebuie sa iti iei mancare la tine. Si cand zic mancare nu ma refer la o gustare si un pachet de biscuiti, la ceea ce ma gandeam eu initial. Acesta se refera la mancare gatita, eventual sa iti iei tot frigiderul cu tine. Eu nu pot sa mananc mancare rece, asa ca imi voi lua niste saratele si un pachet de biscuiti pentru dimineata. La pranz voi manca in oras ceva. Nu ma car cu mancarea de acasa. Se poate si strica, dar motivul intemeiat al meu este ca nu consum mancare rece, in plus vara mananc si mai putin din cauza temperaturii. In alta ordine de idei stimabilul imi spunea ca trebuie sa ma acomodez. Imi va baga mancarea pe gat? Daca nu vreau, nu mananc. De asemenea, mai spunea ca daca merg mult imi va fi foame. Dimpotriva daca sunt ocupata uit sa mananc si strictul necesar, si chiar nu mi se face foame. Deci, mananc ca sa traiesc, nu traiesc ca sa mananc!

miercuri, 2 iunie 2010

Dimineata mea

Simt o ameteala a diminetii ce ma strange in brate. Este o dimineata insorita si in preajma se simte orasul amortit. Privesc pe fereastra.
Intalnesc oameni grabiti cu priviri fixate pe obiecte comune, parca ar fi roboti ce au fost conceputi sa faca acest lucru, se indreapta catre destinatii numai de ei cunoscute.
Vad figuri aspre, reci, grimase puternice si nicio fata senina.
Mi-am dat seama ca imi pot face dimineata asa cum mi-o doresc pentru ca nimic nu se intampla daca eu nu fac ceva in acest sens.
Nu vreau sa ma complac in aceasta lume teleghidata.

Simplitate


Atat de simple sunt florile si totusi pentru unii atat de complexe. Atat de simpla e lumea asta si atat de mult o complicam. Cata “simplitate complexa” ne inconjoara.
Pura simplitate e definitia perfectului pentru mine. Aleg sa fiu simpla, nu complexa, dar misterioasa. Aleg sa am o simplitate aparte, nu una obisnuita. Aleg ca totul de langa mine sa fie simplu, frumos, misterios.
Precum un rasarit de soare, ca un apus, ca un val atat de frumoase. Simple. Ca un cuvant “dulce” rostit intr-un moment magic. Mi-as dori sa nu existe complexitatea pentru nimeni, altfel orice lucru ar fi mai frumos.

Atat de simplu…

marți, 1 iunie 2010

Copilarie

Lasa inocenta sa patrunda in privirea ta obosita, iar anii se vor topi miraculos si putin din universul ingenuitatii va fi al tau, macar atat cat sa simti gustul magic al copilariei.
Nu uitati sa reveniti in lumea celor mici, ori de cate ori aveti nevoie de un aer proaspat si de ce nu, sa ramaneti aici cu sufletul.