luni, 6 decembrie 2010

Retrospectiva


Chiar daca a picurat si vremea a fost perfecta pentru stat in casa, eu m-am hotarat sa fac contrar a ceea ce se face in mod normal, asa ca m-am imbracat corespunzator si am plecat.
Priveam pierduta pe fereastra, ascultam franturi de povesti, dar parca gandurile mele erau mai puternice si ma chemau necontenit sa fiu atenta la ele.
Am fost toata un zambet, motivatia pe care am regasit-o ma face sa radiez. Nu stiu cati oameni m-ar intelege daca le-as spune despre ceea ce este vorba, dar eu stiu ca pentru mine inseamna o comoara acest sentiment.
In anii precedenti, aceasta seara reprezenta pentru mine venirea Mosului Nicolae, insa in acest an am luat hotararea ca trebuie sa pastram finantele pentru lucruri mai serioase.
Adevarul este ca in ultimele luni, primesc cadouri fara sa fie o zi speciala - asa ca surprizele pot sa apara in orice zi.
Imi pare rau ca nu am putut sa le aduc un zambet celorlalti, dar fac o promisiune pentru anul ce urmeaza : o sa cumpar o atentie tuturor celor dragi si nu ma refer la cuvinte, ci la lucruri simbolice.

Niciun comentariu: