La aproape un an de la un vechi articol referitor la studiul limbii latine, imi permit sa revin la acest subiect.
De ce oare limba latina e privita ca un "ghimpe in coasta" pentru umanisti in liceu?
Nu mi se pare foarte grea, este logica. Mie mi-ar fi placut sa fie in trunchiul comun 3 ore de latina. Nu pot intelege de ce se da teza la latina in a 12-a daca nu se da bacalaureat...
Materia mi se pare destul de sumara, nu sunt suficiente detalii oferite, aici fac referire la tot ceea ce inseamna sintaxa. Sunt multe lucruri care le deduc, sau care le interpretez dupa bunul meu plac in unele traduceri. Pentru ca tot am ajuns la traduceri mi-ar placea sa aud cel putin doua, trei variante de traducere la un text. Cer cam mult, in situatia in care un amarat de text e analizat ore in sir, pe o singura varianta si nici macar nu sunt parcurse toate textele.
In mai putin de 5 ani, presimt ca limba latina va disparea din programele liceenilor. Acest lucru a inceput sa se simta in atitudinea si implicarea profesorilor cu experienta.
In final las un citat drag mie din Eugen Lovinescu: „Nu învăţăm limba latină pentru a scrie sau vorbi latineşte. N-o învăţăm nici chiar pentru foloasele unei stricte discipline mentale; matematica sau alte limbi moderne ne-ar pune la îndemână un exerciţiu egal al facultăţilor noastre intelectuale. Învăţăm limba latină pentru nevoile noastre spirituale”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu