Ciudati mai sunt oamenii uneori. Am intrat in liceu ieri de dimineata. M-am intalnit cu o doamna profesoara de limba franceza care nu am avut-o ca profesoara, dar ne intelegem foarte bine din alte imprejurari. E suplinitor, are 12 ore in liceu. Tot anul scolar cand ne intalneam pe hol, mai discutam. Mereu am avut grija ca sa nu ma vada profesoara mea de franceza, caci lucrurile se interpretau altfel... M-am ferit foarte bine. Ieri nu m-a mai interesat sa ma feresc de cineva. Am stat un sfert de ora in hol cu doamna. Nu avea chef de ora, mi-a povestit de niste articole din revista Felicia si de cd-ul cu Frank Sinatra din interior. Pe neasteptate soseste doamna mea profesoara de limba franceza, o salutasem deja de la intrarea in liceu. Se apropie se uita foarte urat, ne roaga sa-i facem loc, desi avea suficient si trece ca o furtuna. In 5 minute isi mai cauta ceva de lucru si iar mai trece pe langa noi.
Daca se putea ar fi ramas, sa afle despre ce vorbim. Tot daca am vazut-o am discutat si despre dansa. Doamnele nu se agreaza intre ele, iar eu nu ma inteleg cu fosta mea profesoara de la clasa.
Eu una nu as fi deranjata daca un elev al meu ar vorbi cu o colega a mea de catedra. Din punctul meu de vedere elevul e liber sa vorbeasca cu toti profesorii din oras, pe care ii cunosc sau nu... Ma rog, nu mi-a placut atitudinea.
Eu cu fosta profesoara de la clasa, caci acum am terminat a XII-a nu am ce discuta pe hol, nu avem ce sa ne spunem, doar ne salutam, pe cand cu aceasta colega a sa de catedra avem multe sa ne spunem.
Astept pareri de la voi...
2 comentarii:
Doamna ta ar trebui să treacă pe la un examen de corigență de psihologie.Și încă unul- de pedagogie!
Mult succes la bacalaureat!!
@INCERTITUDINI: Intuiam o posibila privire mai ciudata, dar nimic mai mult.
Multumesc frumos!
Trimiteți un comentariu