Am observat ca oamenii nu cer chiar atat de mult pe cat vor sa para ca cer... Putina afectiune, putina atentie, putin interes...
Chiar daca nu faci nimic concret pentru ei, dar suni sau faci in asa fel incat sa ajunga un "buna, ce mai faci?" pentru acestia este ceva important. Cum sa nu crezi ca exista speranta? Cum sa nu crezi ca poate totusi lumea nu e chiar asa rea si indiferenta cand vezi ca gesturi minore aduc zambete?
Atunci va intreb, de ce sa nu incercam sa aducem zambete? De ce sa nu incercam macar noi, cei care constientizam toate astea sa fim noi cei care luam atitudine si de ce sa nu fim noi cei care schimba ceva?
Simplitatea cuvintelor si a zambetelor sunt ca simplitatea marii si a muntilor, a apei si focului atat de simple si de dragi, si totusi atat de greu de inteles, mircolul vietii consta tocmai in simplitate.
2 comentarii:
Ai dreptate in ceea ce scrii si mereu ma incarc cu speranta si sentimente frumoase cand te citesc.
Cu iubire putem schimba orice si pe oricine.E important doar sa simtim si sa apreciem chiar si cele mai marunte gesturi.
Esti o persoana optimista si asta te va ajuta foarte mult :)
App. de aceasta perioada...si eu intru intr-o alta etapa a vietii,cu emotii si incredere spre fericire.
Iti doresc si tie mult succes!
@alicraiovan: Sunt in extreme uneori prea optimista, alteori prea pesimista.
Multumesc mult!
Trimiteți un comentariu