Important este sa-i strangi pe toti, cadre didactice si elevi, intr-o sala si apoi sa te gandesti la organizare, pe moment. Nu stiai ordinea intrarii elevilor, al recitarilor, al scenetelor.
Recitarile a trei frumoase poezii in limba latina: "Mi solum votum est", "Carmen gentis Latinae", "Ad stellam" ar fi avut mai mult farmec daca stimabila profesoara care a prezentat, nu ar fi spus "Acum urmeaza fetele cu latina". Apoi, ca si cum nu era de ajuns, a intrebat daca s-a auzit toata lumea strigata, daca n-a omis pe cineva. Ar fi fost normal ca poeziile in latina sa aiba o continuitate... nu una, intrerupta de altceva care si-a mai adus profesoara aminte intre timp, iar apoi sa spuna "Acum continuam momentul cu latina!"
Am cautat o anumita privire in acest hazard, insa la iesire mi-am dat singura raspunsul de ce nu venise. Cu siguranta anticipase totul...
O concluzie... nu va implicati daca stiti ca sunteti depasiti de situatie!
Constantin Vasiliev, pictor rus (1942-1976), “Aşteptarea”, 1968
Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu inger de paza,
Incins cu o haina de umbre si raze,
C-asupra-mi c-un zimbet aripele-a-ntins;
Dar cum te vazui intr-o palida haina,
Copila cuprinsa de dor si de taina,
Fugi acel inger de ochiu-ti invins.
Esti demon, copila, ca numai c-o zare
Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare
Facusi pe-al meu inger cu spaima să zboare,
El, veghea mea sfinta, amicul fidel ?
Ori poate !… O,-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaste trasaturile-ti pale,
Căci tu – tu esti el!
M.Eminescu ( 15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889),” Înger de pază”
În memoria a două genii – un pictor şi un poet, ambii plecaţi către alte lumi atât de devreme – la 34 si 39 de ani.
4 comentarii:
Pacat ca nu a iesit cum te asteptai. Poate esti prea perfectionista sau poate esti inconjurata de prea multi incompetenti. Lucrurile care sunt facute superficial se vad. Profesorul de latina ce a zis cand a vazut aceasta fabuloasa organizare?
@Anonim: De fapt ai deconspirat privirea... Ma asteptam sa o zaresc fie doar pentru o secunda pe doamna profesoara, insa poate a anticipat totul. Oricum cred ca stie cu ce colege lucreaza... Ce sa zica de organizare... Poate reusesc sa ii citesc maine dimineata gandurile...
Nu ma consider perfectionista intru totul! Iar la partea a doua ma abtin sa comentez, ar insemna sa ma cobor la nivelul unor incompetenti si chiar nu vreau!
sincer,Cristina,mă bucur să te cunosc,din crâmpeiele rupte din sufletul tău pe care le găsesc aici. Câtă dreptate ai!...La noi,la facultate,să fi văzut cum s-a desfăşurat comemorarea! Câţiva studenţi,unii nu prea ştiau să citească,iar alţii-să recite,ori nici una,nici alta,tinerii lipseau aproape cu desăvârşire,dar a fost televiziunea! căci un rahat,de e televizat,pare altfel.Sincer,mi s-a acrit de nevoia asta intensă a unora de a părea ceea ce nu sunt. De oamenii care nu ştiu că ,decât să facă un lucru prost,mai degrabă nu l-ar face deloc.Mi s-a acrit de incompetenţi cu gura maaaare şi minte puţină.Dar mă bucur că,totuşi,mai sunt copii,tineri,ca tine. căci,acolo unde există,valoarea doar cei ce nu vor să vadă nu o observă.
@Anonim: Multumesc pentru gandurile bune. Ne iluzionam ca muncim, ca ne facem treaba, insa cel mai important este cu ce ramane elevul/studentul dupa 4 ani. Ce ii ramane in minte dupa fiecare ora de curs? De fapt ziua lui Eminescu a fost o zi in care s-a mai bifat o activitate in programa si o prezenta in condica...
Trimiteți un comentariu