joi, 24 februarie 2011

Orasul in alb la sfarsit de februarie

Ninge domol, fara incetare de cateva ore bune, copacii isi indoaie crengile sub greutatea rece a zapezii. Pe strazi oameni zgribuliti se indreapta cu pasi grabiti catre destinatii doar de ei stiute. La trecerea de pietoni semafoarele inghetate nu functioneaza, iar masinile trec una dupa cealalta. Gssesc o spartura în lantul de masini, profit de ocazie si reusesc sa trec pe cealalta parte a strazii. Mai am putin pana la destinatie, din partea stanga un miros de covrigi calzi ma invaluie, la intoarcere o sa-mi cumpar cativa, mirosul este irezistibil. Tramvaiul hodorogind ma depaseste. Cand ajung la destinaţie imi scutur grabita zapada asternuta. Cu mainile inghetate deschid usa, din-nauntru ma intampina un aer cald. Am ajuns in liceu. Simt mai mult ca niciodata, ca este ultima tura de pista... Mai sunt 4 luni!

4 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

O să-ți pară rău!!
Anii de liceu sunt cei mai frumoși! Eu așa i-am simțit- nu se cunoștea invidia, toți din clasă eram o gașcă !
Bilețele, întâlniri pe furiș, parcă și câte o notă mică își avea un anume farmec.
Când îmi este dor cu adevărat de ceva , mă gândesc la anii de liceu!
La parfumul castanilor de pe lângă gară..

INCERTITUDINI spunea...

Îți lăsasem un comentariu..

Iasi spunea...

O sa-i duci dorul liceului, iti spun eu sigur pentru ca in facultate prieteniile nu sunt la fel ca alea din generala si din liceu

Cristina M. spunea...

@Incertitudini: Poate... desi nu cred, m-am racit de o mare parte din colectiv. Intru rar pe blogg, nu am timp, scriu foarte mult, pana adorm si o pornesc de la capat a doua zi. Multumesc de comentariu! O noapte linistita!