Privitor ca la teatru/ Tu in lume sa te-nchipui"- Glossa, M. Eminescu
Am ajuns sa ma satur de mersul cu maxi-taxi. Va intrebati de ce? Sunt zeci de motive... In primul rand ma dezgusta muzica de proasta calitate pusa in respectivul mijloc de transport, data la sonor maxim. Aglomeratia si mirosul deloc agreabil contribuie la dispretul meu. Daca sunt 16 locuri, de ce sa fie in mijlocul de transport 25 de persoane? 25 cam putin pentru profit, eu zic ca ar mai incapea inca 10 pe tavan, eventual se pot tine cativa si in brate... Simfonia de injuraturi din spatele tau face parte din spectacol. O poti ignora multumit ca ai prins cel mai bun loc sau poti da volumul mai tare intrand in joc si adoptand acelasi limbaj injositor.
Daca ai putin "noroc" poti asista si la o cearta intre sofer si un client nemultumit, sau eventual un circ in toata regula intre 3-4 calatori.
Capat de linie si tot odata sfarsitul spectacolului. Lumea sa ridica multumita de reprezentatie.
Cand privesti lumea in modul in care marele geniu ne invata sa o facem, din ipostaza de spectator, viata capata alta fata. Tragicul isi pierde din tragism, ironia existentei o savurezi ca pe un umor de calitate iar grotescul il accepti ca pe o forma de arta, din care inveti "ce e rau si ce e bine".
Un comentariu:
cunosc aglomeratiile din microbuse ..autobuze ... nasol
Trimiteți un comentariu