Fiecre inceput are si un sfarsit...Fiecre om se naste si apoi moare.Poate ca in viata nimic nu este corect, iar ceea ce consideram a fi corect este de fapt o iluzie prefacuta in mintea noastra in realitate.Lucrurile pe care nu le vedem devin treptat vizibile, iar lucrurile pe care obisnuim sa le vedem de obicei incep sa dispara putin cate putin shi sa le simtim lipsa.Realitatea isi arata adevarata fata, extrem de crunta pentru unii si deosebit de dulce pentru altii.Brusc, globul de cristal in cre traim se sparge, iar aura de venin ne cuprinde...Ne trezim dintr-o data printre straini, in mijlocul unei miscari neincetate ce ne ametecate si ne da fiori.Trupul imi e de gheata...culoarea imi dispare treptat, cu pasi repezi.Ma simt singura!Lumea perfecta, ideala pe care o stiam s-a transformat acum in obscuritate.Am simtit in interiorul meu cum se sparge fiecre iluzie, fiecre speranta, iar eu eram atat de neputincioasa... Crudul destin m-a schimbat...si totusi o noua sperantza a incoltit in sufletul meu pentru a-mi reda aripile de care am nevoie pentru a putea zbura spre infinit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu