joi, 23 septembrie 2010

Vorbind in liniste

Era tarziu, destul de tarziu, mintea mea nu dorea sa doarma. Ma gandeam la ceea ce cred unii, la ceea ce cred altii si la ceea ce gandesc eu.
Fiecare se gandeste in primul rand el si apoi la ceilalti. Cat de importanta e replica celui care ne-a jignit, cat ne-a framantat, cat ne gandim la ea si o intoarcem pe toate fetele si sunt doar cuvinte aruncate cu sau fara intentie.
Cum ne influenteaza o vorba buna, cum ne motiveaza un indemn, zambetul determinat de o lauda pe care o credem sincera...
Sunt asa de multi oameni care nu recunosc ceea ce simt si ceea ce gandesc. Normele sunt cele dupa care trebuie sa ne ghidam. Cel care are curaj sa actioneze dupa cum il duce mintea sau sufletul este un ciudat, este tinta privirilor, discutiilor, este motivul de evadare din propriile probleme.
Toti vrem sa fim buni, sa traim bine, sa adunam, sa epatam...sa aratam prin diverse mijloace ca existam si ca suntem importanti. De fapt, fiecare se vede cel mai important raportandu-se la ceilalti.
Fericiti trebuie sa fie cei care nu-si pun atatea intrebari pentru ca-si iau viata ca pe un dat al destinului si nu-si asuma responsabilitati, au mereu pe ce da vina: pe soarta.

5 comentarii:

badafly spunea...

Sunt fericiti dar cred ca e o fericire iluzorie,mai bine sa fiu suparata toata viata cautand adevarul,nu stiu,e paradoxal.Probabil ca in acelasi timp m-ar face fericita aceasta incercare a mea absurda.

Anonim spunea...

ai scris fain în ultimul comentariu de la mine ;;) ... cât despre soartă ;;) ... cred că de multe ori ne-o hotărâm noi ... dacă vreau bursă anul viitor, ânvăț mai mult anul acesta :)

Emil spunea...

Ai scris foarte frumos. La fel gândeam și eu cînd eram mai mic. Acum nu mai sunt chiar atât de inocent. Viața te înăsprește, te transformă iremediabil.

Cristina spunea...

@Tzzumbi: Uneori soarta este in mainile noastre, dar cand apare o problema la care nu te asteptai? Un obstacol nu ai cum sa-l premeditezi...

Andrei Răduţu spunea...

Hmmm...da, intr-un fel cred ca ai dreptate, dar pe de alta parte cei care nu isi fac griji mai pentru nimic nu traiesc farmecul momentelor, fie ele bune sau mai putin bune...cu alte cuvinte trec prin viata si nu raman cu acele amintiri vii din suflete si minti:)