vineri, 17 octombrie 2008

Noi suntem ceea ce cunoastem,ceea ce simtim...


Toti avem zile mai proaste cand sufletul ne este greu si nu ne mai putem bucura de nimic.Simtim nevoia sa plangem,dar nu putem.Ca sa ne fie si mai rau,ne trezim si cu vorbe grele,asa,fara un motiv anume,doar din frustrare sau suparare.Cum sa faci,ce sa faci ca sa depasesti acest moment?Traieste din plin...in felul acesta, fiecare moment devine de aur, iar întreaga ta viaţă se transformă într-o înşiruire de clipe aurite.
Fiecare se simte inferior într-un fel sau altul. Motivul este neacceptarea faptului că fiecare este unic. Nu se pune problema superiorităţii sau a inferiorităţii. Fiecare face parte dintr-o categorie care îi este proprie, şi din acest lucru nu rezultă nicio comparaţie. Noi nu le-am permis oamenilor să se accepte pe ei înşişi aşa cum sunt. În clipa în care te accepţi aşa cum eşti, fără nicio comparaţie, orice inferioritate şi orice superioritate dispare. În acceptarea totală de sine vei fi liber de aceste complexe de inferioritate sau superioritate. Altfel, vei suferi toată viaţa. Şi nu pot să-mi închipui o fiinţă care să aibă totul în această lume. Unii n-au ezitat să încerce, dar au eşuat lamentabil. Fii doar tu însuţi şi va fi suficient. Eşti acceptat de soare, eşti acceptat de lună, eşti acceptat de arbori, de ocean, de pământ. Ce poţi să îţi doreşti mai mult? Eşti acceptat de întregul univers. Bucură-te şi savurează acest lucru traieste momentul!

Un comentariu:

Anonim spunea...

Ai perfecta dreptate,de cele mai multe ori oamenii nu se pot accepta datorita unor mentalitati diferite. Foarte frumos, bravo.