...cum vantul se joaca cu fulgii de nea deasupra noastra, cum lumina felinarelor ii transforma in fantasme, cum oamenii se indreapta sfiosi si grabiti spre case, numai noi inaintam cu pasi repezi spre nicaieri.
Te uita cum zapada asterne zambete pe fetele copiilor. Am fost si noi copii odata, iti amintesti? Dar asta s-a schimbat odata cu trecerea timpului...
Si deodata, in lumina palida a diminetii, devii una cu ninsoara, o fantoma neverosimila a propriilor mele inchipuiri.
Te uita cum ninge Decembre peste visele unui copil pierdut in ninsoare.
Cum ar spune Victor Hugo "In mintea mea e iarna, dar in sufletul meu e o primavara permanenta."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu