Timpul se scurge printre degete, eu ma pierd prin el iar acesta se pierde prin mine... Nu vreau sa mai tin cont de ticaitul ceasului, nici daca e noapte sau ziua sunt lucruri relative. Nu ma intereseaza decat realizarile mele, oricat de mici sunt. Nu conteaza nici cat de greu le obtin, nu este importanta durata. Nu caut sa ma incadrez intr-un timp, in aceasta norma necrutatoare.
Stiu ca poate suna ciudat dar voi incerca sa traiesc dincolo de timp, stiu ca voi avea mai multe realizari.
Ma gandeam de cat timp liber dispun... Destul de putin si nu mai trebuie sa il cuantific. Mi-l calculeaza altii, nu mai trebuie sa tin cont!
2 comentarii:
e ciudat cum uneori ne dorim să treacă timpul, iar alteori să stea în loc ...
De acord cu tine Cristina!!
Si eu simt asta uneori.
Trimiteți un comentariu