Tipare

Am stat si am analizat.Viata e un cerc vicios.Tot timpul ajungi inapoi de unde ai plecat.Pretinzi ca ai uitat, pretinzi ca te-ai schimbat, ca ai evoluat, dar adevarul e ca esti tot tu, esti exact aceeasi persoana. Nimic nu se schimba, pentru ca tu traiesti in trecut. Nu poti sa nu te uiti inapoi. Nu rezisti.Continui sa privesi in urma, trecutul te atrage, visezi sa retraiesti clipele frumoase si te intrebi ce ar fi fost daca ai fi actionat altfel. E inevitabil, se intampla tuturor.Doar ca la tine e mai rau ca la restul. Tu refuzi sa mergi inainte. Refuzi sa-ti indrepti privirea spre viitor.Te intrebi de ce te regasesti in majoritatea lucrurilor pe care le spun. E din cauza greselii tale. E cea mai mare greseala a ta, si nu o poti remedia. Nu vei putea niciodata. Ah, nu te-ai prins inca?! Greseala ta este ca esti la fel ca toata lumea. Esti unic in detalii, dar in mare esti exact la fel. Ai aceleasi trairi, aceleasi instincte. De fapt, acum ca ma gandesc mai bine, faci o greseala si mai mare. Alegi sa fii banal. Te incadrezi in tipare si nu le-ai sparge pentru nimic in lume. Nici macar nu te intrebi de ce le urmezi. Pur si simplu o faci. Pentru ca o face toata lumea, pentru ca nici macar nu iti trece prin minte gandul ca ar putea fi altfel.Eh, sa fii sanatos. Traieste tu dupa tipare, eu vreau sa le sparg. Doar gandeste-te... ce se va alege de tine cand nu vei mai avea ce tipare sa urmezi? Vei fi dezorientat, devastat. Nu vei mai stii ce sa faci.