luni, 8 decembrie 2008

Ceata...


Ceata acopera orasul ca o plapuma groasa si ma sufoca.Ceata mi-a invadat sufletul,creierul, corpul...inima...Privesc in fata dar ceata este la un metru distanta,atunci ma intorc cu speranta ca drumul pe care am venit este mai luminat,dar m-am inselat...ceata a coborat si a format in spatele meu un zid ce cu greu il pot darama.Decat ceata si frig,prefer ninsoare si inghet,caci ninsoarea ne invata pe toti sa fim copii.

Niciun comentariu: