duminică, 16 noiembrie 2008

Am stins lumina


Ma uit azi la maine, gandindu-ma la ieri. Suna stupid, dar pentru mine chiar are sens. Eu traiesc azi, pentru maine, dar nu ma pot abtine sa nu ma gandesc la ieri, la ce a fost...
Si pana la urma ce-a fos? Hmmm?! S-au petrecut multe lucruri pe care nu mi le imaginam posibile... Am facut lucruri pe care nu ma vedeam facandu-le, dar n-am fost dezamagita. Ba chiar, pot sa spun ca am zambit involutar in coltul gurii, gandindu-ma: "Uite, am facut-o si pe asta!" Si, pana la urma, de ce as regreta? Sa regret faptul ca azi n-a fost ca ieri, iar eu nu mai sunt la fel?
Si am atatea motive sa zambesc... Nu pentru a fi fericita, ci pentru a zambii. Stii, genul ala de zambet multumit, satisfacut, gen: "Ma simt bine, nu sunt fericita, dar nici nu ma plang...". Probabil ca, mai ales la ora asta, toate cuvintele insirate pe-aici nu au nici un sens. Si stii de ce? Pentru ca nici nu trebuia. Voiam doar sa scriu. Sa spun. Pentru ca, mai tarziu, sa ma uit si sa pot sa-mi zic: "Vezi, nu-i chiar asa rau..."
Prea multe cuvinte pentru a spune un singur lucru: "Traieste azi, visand ieri pentru maine."
Nu, nici asta n-are sens. Asta inseamna ca e timpul sa ma culc.
*am stins lumina*

Niciun comentariu: