vineri, 14 noiembrie 2008

Dansul vietii


Nu stiu de ce mereu ajung tot la mine.Viata e un cerc vicios in care te invarti ore in sir ,descoperi oameni,incerci sa te impui..te invarti si mereu ajungi la punctul de plecare:TU.Da acest tu,pe care uneori il uitam,in care nu am incredere si pe care nu-l sprijin.Pe care nu-l cultiv sa creasca mare si plin de realizari,pe care uit sa-l ud si nu-i acord atentie.Aceasta minte fraiera care se gandeste mereu la parerile celorlati si isi neglijeaza scopurile.Acest om slab,care sufera si din cea mai marunta chestie,care vrea ca totul sa fie perfect si ca toti sa fie de acord cu ea.Sa evite orice neintelegere si cearta.Care mereu asculta,si vorbeste de parca nimic nu s-ar fi intamplat.Care ascunde totul fata de ceilalti si isi joaca rolul.Un rol greu,sufocant si solicitant care ii cere prea multe si ea nu le poate indeplini...

Niciun comentariu: