duminică, 9 noiembrie 2008

Existenţa în trecut sau prezent?


Noi oamenii avem un dar de a ne complica existenţa ... exatraordinar.Suntem ancoraţi în problemele trecutului. Simţim adesea în trecut, nu doar ne aducem aminte de el, nu doar trăim în trecut, ci dăm şi parte a ceea ce suntem acum în trecut. De aceea prezentul nostru nu este prezent ci este o umbră a ceea ce ar trebui să fim. Noi suntem încă pierduţi în ceea am fost, ceea ce am făcut sau ... mai rău, în ceea ce am fi putut face.Ne complicăm relaţiile cu ceilalţi din cauza a ceea ce a fost. Trăim fără să existăm în prezent. În loc să ne bucurăm de ceea ce avem acum, aici ne lăsăm furaţi de ceea ce a fost. Mă întreb cum pot oamenii care trăiesc în felul acesta să mai doarmă, sau de fapt ce zic, poate nici nu dorm ... poate întreaga lor viaţa ajung să fie obosiţi de atata nesomn ... obosiţi de ei înşişi. Oameni visători cu ochii larg deschişi ... Ce trist.De aceea continui să cred în Dumnezeu. Pentru că odată cu El, lucrurile se schimbă. De aceea Biblia mi se pare validă, pentru că se aplică la experienţele cotidiene. Pentru că pur şi simplu, dacă urmezi ce scrie acolo, trăieşti viaţa din plin.Odată cu Dumnezeu cele vechi s-au dus. Toate lucrurile sunt noi. Nu vor fi doar trandafiri pe cale vor mai fi şi spini. Dar ... avem posibilitatea să ne bucurăm de trandafiri în toată splendoarea lor şi să uitam de durerea spinilor, care nu sunt de formă în viaţa unui trandafir. De fapt ... datorită spinilor trandafirii trăiesc mai mult ... ei sunt o sursă de apă, de viaţă. Tot ce vreau de fapt să spun este că: ar trebui ca oamenii să se trezească la realitate, să vadă adevărata durere din lume, adevărata tragedie şi dramă, să vadă că sentimentele pot fi vindecate prin raţiune, să vadă că nimic nu este capăt de lume, să vadă ca lumea în care trăim se va sfârşi oricum, că nimic material şi finit nu este veşnic, să vadă că ceea ce nouă ni se pare imposibil, lui Dumnezeu i se par fleacuri. Iar noi, trebuie să vedem şi mai bine, că nu trebuie să fim slujiţi, sau nu trebuie să ne hrănim propriul ego, ci noi suntem slujitori. Lăsăm trecutul. Ne lăsăm pe noi la o parte. NU lăsăm timpul să treacă pe lângă noi. NU pierdem timpul cu lucruri inutile. NU ne facem coş de gunoi din minte. E timpul să ne educăm. Să ne disciplinăm. Este timpul ACUM să alegem să facem ce trebuie. Mâine şi aşa s-ar putea să nu mai fie pentru mulţi dintre noi. Ce facem cu noi? Ce facem cu alţii? Cum trăim noi afectează tot!

Niciun comentariu: