sâmbătă, 11 iulie 2009

Dialoguri


Atunci cand pamantul vorbeste cu apa, tu nu ramai altceva decat un martor fericit al povestii lor de dragoste. Te simti usor exclus si ai vrea sa te bucuri si tu macar putin de mangaierile tandre ale apei, dar parca undeva in inchipuirea ta e un semn mare pe care scrie INTERZIS. Cu toate astea nu-ti pare rau. Ti-e de ajuns ca iei parte la dialog chiar si dintr-o parte, firea ta pamanteana ajungand pe culmile fericirii pentru ca i-a fost dat sa asiste la miracol. Totul iti pare mult prea nefiresc pentru a-ti manifesta fericirea, totusi speri din rasputeri ca totul sa nu fie aievea. Ti-ar fi prea greu sa realizezi ca ai trait toate astea doar in imaginatia ta. Te asezi pe iarba, respiri aerul care-ti trezeste toate simturile si asculti... Isi spun cuvinte frumoase, iar povestea lor de dragoste dureaza de-o vesnicie. Totul pare un cantec soptit pe care numai ei au voie sa-l auda. Si chiar daca esti doar un intrus intr-o poveste de dragoste, refuzi sa pleci. Te-ai indragostit de cuvintele lor...

Niciun comentariu: