Crezi in dorinte?
Nu imi mai este frica de noapte...mi-a daruit prea multe.Dupa 12 incepe visul.Dar nu mai e vis ci realitate pura.N-as vrea sa ma mai trezesc din ea si mi-e frica de se va termina.II sclipesc ochii!De ce nu,daca fiecare atingere dezvaluie alt mister si fiecare parte din mine trece prin el pentru a se preface in fum...si ma inspira nesatul.Desenez orice,oricand...creez din nimic parfumuri si-l port la gat pana cand nu ramane nici urma de el.
Ma-nconjoara doua brate si buzele-mi pecetuiesc cuvantul:mi-e atat de suficient totul. Zambesc pentru ca lacrimile au trecut demult.Sunt ca un copil ce lasa-n urma fluturi imaginari la fiecare pas.Nu vreau sa ma abtin!Muzica suna altfel...e vibranta.Imi strabate corpul si-l lasa dorind.Ma pierd,de cand nu m-am mai pierdut asa...
Nu pot scrie cand sunt fericita.Este singura stare pe care nu o pot transpune in cuvinte.
Miezul noptii si o dorinta,asa a inceput totul...
Eu cred!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu