Evolutia formatiei Azur

A imbinat sonoritatile lautaresti romanesti cu cele orientale, deschizand istoria moderna a manelelor, capitolul Azur. Nelu Vlad a inceput sa cante dintr-o gluma.

Trebuia sa ajunga laborant chimist, si apoi a intrat la Academia de Militie. Scandalul unei intreruperi de sarcina a unei rude s-a lasat cu trimiterea la vatra a tanarului de 26 de ani. In primul week-end, la o nunta, Nelu Vlad a glumit ca el poate sa cante mai bine decat artistul care trebuia sa anime distractia, dar nu prea reusea. A doua zi, din banii stransi intr-un an la Academie, din prime si bursa, Nelu Vlad s-a apucat sa-si cumpere instrumente si si-a anuntat sotia ca el isi va intretine familia cantand la nunti. A studiat singur si a cautat sa-si injghebeze un repertoriu cat mai repede, pentru ca in valtoarea evenimentelor tanarul se angajase ca va canta la o nunta peste numai o saptamana. Nelu Vlad s-a apucat sa-si caute si colegi de trupa.
In 1981, formatia Azur a fost angajata intr-un restaurant, iar viata lui Nelu Vlad se impartea intre slujba – era gestionar la un institut de cercetari –, reprezentatiile de fiecare seara din timpul saptamanii si noptile de sambata si duminica, la nunti. In plus, se ocupa de repertoriul trupei, in majoritate piese scrise de el sau prelucrari ale unor melodii din folclorul balcanic. Manelele lui Nelu Vlad se apropie mai mult de muzica lautareasca, dar orga si chitara electrica, precum si impletirea ritmurilor balcanice, au deschis calea genului care va fi dansat dupa ’90.

Restaurantul Rubin a inceput sa fie frecventat de puternicii Brailei, iar o masa nu se putea gasi intr-o seara in care canta Azur decat cu programare. Costel, din comuna galateana Corod, un tanar negustor de casete prin targurile tarii, a auzit de Azur de la Braila si a venit intr-o seara dornic sa-i asculte pe acestia. I-a rugat sa-l lase sa inregistreze o ora din spectacolul obisnuit al formatiei, oferind celor cinci membri un onorariu de cate 300 de lei. Acestia au ridicat din umeri si s-au invoit. Costel si-a bagat cablurile in statia de sonorizare si a asteptat linistit ca brailenii sa-si faca treaba. “Voi stiti ce am eu aicea? Cum o sa se vanda caseta asta?”, se agita entuziasmat tanarul pe langa cei cinci. “Va dati seama ca intr-o luna toata tara o sa va asculte?”. Brailenii au ridicat din umeri neincrezatori. Numai ca vorbele lui Costel s-au adeverit.

Intr-o luna, “Mona”, “Printisorul meu” sau “Cenusareasa”, piese pe care ei le cantau de cinci ani, se ascultau peste tot, iar oameni din toata tara au inceput sa vina la Braila pentru a vedea Azur in restaurant sau doar pentru a se prosterna in fata casei lui Nelu Vlad.

Din vechea trupa a mai ramas doar Nelu Vlad

Integrati in ansamblul sindicatelor brailene, cei cinci “azuri” au avut parte de un prim spectacol pe Arena Progresul, care urma sa fie continuat cu un turneu de 40 de concerte prin Moldova. Nelu Vlad a plecat de acasa pe jos pana la sala. Nu voia sa fie recunoscut. Avea emotii. Daca nu vine lumea la spectacol? O sa se faca de ras fata de atatia artisti cu acte in regula de la partid care se aratau inca foarte sceptici fata de repertoriul lautaresc dus de Azur mai intai in restaurant si acum pe scena. Cand a ajuns in apropierea salii de spectacol si a vazut puhoiul de lume, Nelu Vlad a crezut ca oamenii s-au strans din cauza unui accident. A incercat pe alte doua stradute sa ajunga la Arena. Pana la urma a trebuit sa-si faca curaj si sa patrunda printre oameni. “Canta Azur, dumneata n-ai aflat?”, i-a raspuns curiozitatii unul dintre barbatii din fata lui. Si-a facut cu greu loc pana la intrarea in Arena Progresul si doar pentru ca a fost recunoscut a reusit sa intre. Familia lui, insa, nu. Iar scena avea sa se repete aproape la fiecare spectacol din turneul care a urmat. Oamenii care lesinau erau scosi din sala chiar pe scena, pentru ca alt loc nu era nici sa arunci un ac. La Bacau, geamurile si chiar un zid s-au daramat sub presiunea multimii, incident care s-a soldat cu victime. Membrii formatiei au gasit repede si o solutie pentru a castiga bani din afacerea asta, care in mod normal s-ar fi lasat doar cu salarii pentru ei, vedetele. In cazile de la hotel developau fotografii cu formatia Azur care apoi erau vandute cu cate 15 lei sau chiar 25 de lei bucata.


INECATI IN SUCCES. In urmatorii patru ani, formatia Azur a fost “inchiriata” de Teatrul “George Bacovia” (Bacau), Fantazio (Constanta), Teatrul de Revista din Pitesti, Clubul de volei Penicilina din Iasi si Filarmonica din Sibiu, institutii care trebuia sa se autofinanteze. Iar spectacolele Azur umpleau salile. Formatia a trebuit chiar sa reziste unui scandal cu conducerea Securitatii brailene care a reusit interzicerea pe viata a Azurului; in 1989, cei cinci membri au fost incadrati ca fierari-betonisti pe santier. Dupa o interventie la ministrul Culturii, formatia si-a recapatat dreptul de a sustine spectacole.

Azur a fost primit cu critici de presa epocii, in ciuda succesului de netagaduit la public si a faptului ca o intreaga pleiada de trupe ii imitau acum stilul si chiar ii copiau repertoriul. In 1990, Azur a fost prima trupa produsa de o casa independenta, Eurostar. Dar tocmai succesul a daunat trupei care s-a rupt, nascandu-se astfel un SuperAzur, iar “impresarii” de tot felul au mai inventat un Azur de Medias, unul de Cisnadie si altul de Ploiesti. Spectatorii se aratau dezamagiti si nu mai aveau incredere, iar numarul albumelor care preluau muzica lansata de Nelu Vlad si ai lui depasea orice cifra imaginata. Azur a renuntat sa mai cante in spectacole, in 1994, vreme de 10 ani supravietuind doar din nunti. Nelu Vlad (54 de ani) a mai pierdut din par, dar nu si din productivitate, ajungand acum la al 26-lea album lansat, aproape integral semnat de el.

“Am studiat muzica populara si cea lautareasca, marii artisti ai neamului si apoi am cautat ritmuri dansante balcanice, grecesti in mod deosebit. Am prelucrat pe orga multe linii melodice populare, sarbesti, turcesti, macedone sau aromane si apoi le adaptam texte”
Nelu Vlad, cantautor “Mi-am zis: Eu voi canta muzica de antren, de joc si de petrecere… Grecii sunt cei mai cantabili din lumea asta. Mi-a placut mult muzica lor si am imprumutat de la ei sufletul, dulceata si ritmul… Acest amestec etnic cred ca a dat succesul meu”
Nelu Vlad, cantautor

Desi muzica lansata de Azur nu seamana cu cea ce acum numim manele, ritmurile imbinate, orientale si lautaresti, au fost prima intalnire a muzicii de petrecere cu acordurile dansante balcanice, dar si lansarea genului pe piata. Generic din Galati, Albatros, Tomis 2, Odeon (din Buzau), Tineret 2000 s-au lansat imediat dupa Azur, imitand genul lansat de Nelu Vlad sau chiar preluand foarte multe piese din repertoriul acestuia. Toate aceste formatii au deschis epoca manelelor, dar vor disparea in primii ani de dupa ’90, tocmai din cauza concurentei neloiale pe care si-o faceau una alteia, dar si din cauza noului val de manelisti, cei care azi isi impart coroane de regi ai genului.

UN FOLCLOR MARCA NELU VLAD

Compozitiile lui Nelu Vlad sau cateva din preluarile sale au fost, la randul lor, copiate, acum facand parte dintr-o patura a folclorului de petrecere si nunti: “Mona”, “Regina noptii”, “La o masa”, “Cenusareasa”, “Pe nisipul de la mare”, “Te-am crescut, copile”, “Satra”, “Lantul de iubire” etc. Aceste adevarate hituri care nici nu mai apartin Azurului, ci unui stil de muzica, sunt acum niste pietre de moara pentru Nelu Vlad, care de fiecare data la intalnirea cu publicul se vede nevoit sa le dea oamenilor ce acestia cunosc deja si prea putine compozitii noi.

CU MINUNE SPRE EUROPA

Desi fenomenul manelelor de azi nu ii este foarte drag sau cunoscut, Nelu Vlad este categoric: el crede ca aceasta muzica se potriveste romanului si il identifica. Mai mult, crede ca Adrian Minune, cu o piesa buna, ar putea sa castige chiar si Eurovisionul. El spune ca genul se afla intr-o perioada de maturizare care se va concretiza intr-o muzica mult mai lucrata, dar care va pastra ritmurile balcanice dansante specifice. Maneaua, ca muzica de petrecere, ne va identifica printre statele europene, crede Nelu Vlad.

In prezent, fostul membru al trupei Azur, Sonea C. este profesorul meu de muzica.

*articol internet