Cat este comunicarea de importanta poti judeca dupa efectele ei, si mai ales dupa rezultatele lipsei ei. Ea este liantul care tine societatea impreuna, combustibilul cu care functioneaza motorul dragostei si empatiei , al rabdarii, al progresului civilizatiei si chiar si al harului. Fara comunicare omul nu este decat un univers inchis, cu propriile-i legi care-i comanda viata efemera, tot atat de departe de ceilalti oameni ca si o stea de celelalte stele. Cel mai mare neadevar despre comunicare este ca ea ar fi completa. Iluzia comuniunii cu semenii te înseala numai pana in momentul unei mari zdruncinari sufletesti, cand, deodata, iti dai seama că nici parintii, nici prietenii, nimeni nu te poate nici ajuta, sau macar intelege. Si totusi fiecare comunicare este o şansă de a ajuta si împuternici pe cineva.Trebuie doar sa inveti când să fii tăios, când să fii agreabil şi când să menţii o poziţie echivocă. Cea mai obisnuita si mai intalnita forma de comunicare pare a fi intelegerea gresita. De vina sunt cuvintele, ale caror eficienta pare a fi discutabila, ( poti s-o discuti insa fara a te folosi de ele ? ) si care inevitabil par sa atraga interpretarile gresite. Asadar cand iei decizia de-a comunica iti asumi un risc ! Oare merita? Desi se prea poate ca initial sa inclini sa crezi ca nu, totusi uitandu-te la groaznica alternativa cred ca te vei razgandi. In momentul cand nu mai esti dispus sa-ti asumi acest risc, vei face cunostinta cu o realitate mult mai sumbra si anume Singuratatea. ” Singuratatea este o gradina in care sufletul se usuca, iar florile care cresc in ea n-au parfum “ - spunea Mark Levy. Crezi ca-l poti contrazice, crezi ca sti tu mai bine ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu