Trage aer in piept, aer curat si soare. Pluteste mirosul de brad alunecand in suflet. Mintea e limpede si vede clar pana hat, departe.
Nu e nimic mai imbatator decat sentimentul de contopire cu salbaticia. Desi numai tu, nu esti niciodata singur : un greiere canta la vioara, iar pitigoii il acompaniaza, troznesc crengutele uscate sub pasul usor al lupilor. Veveritele topaie cu iuteala pe scoarta copacilor, nereusind sa se mai vada decat cozile stufoase si resturile alunelor de padure cazute la picioare. Buburuzele rosii isi desfac aripioarele in vreun varf de fir de iarba zburand haotic.
O lume bogata, melodioasa, ce danseaza cu tine in ritm de vals, o lume ce te linisteste si-ti arata frumustea ei in orice mic detaliu, o lume care te accepta asa cum esti pentru ca poate nu-i pasa, lumea ta, a mea ...lumea unora.
Lume a salbaticiunilor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu