Intr-o zi am sa ma trezesc si voi fi mare.Am sa ma trezesc cu o ora mai devreme si am sa stau in fata oglinzii,facandu-mi de lucru. Nu am idee ce,dar voi gasi eu.Un monolog poate. N-am sa mai dorm ca un copil lenes pana la 7.20 fara sa ma stresez de faptul ca la 7.50 ar trebui sa fiu la liceu. Am sa imi aleg cu grija hainele pe care le voi purta in acea zi, aprinzand mai inainte de toate lumina inainte sa ma imbrac! In acea zi am sa le zambesc tuturor, ca sa nu le mai dau ocazia sa ma intrebe de ce sunt suparata.Am sa iau micul dejun, pentru ca asa e sanatos! Poate in acea zi nu voi mai bea atata cafea.Voi gandi pozitiv toata ziua, si nu ma voi mai gandi la nimeni si nimic din tot ce mi-ar putea alunga zambetul de pe buze.Am sa ma trezesc mare. Probabil imi voi lasa sufletul acasa in acea zi. Nu as vrea ca cineva sa vada ca e un suflet de copil. Eforturile mele ar fi in zadar. Poate atunci cand ma voi trezi mare, imi voi face curaj sa imi schimb si culoarea la par.Si in acea zi in care ma voi trezi mare, nu voi mai folosi cuvinte si expresii tampite, unele poate inventate de mine, voi adopta acel comportament pe care sufletul meu de copil il considera insipid. Si alarma la ceas va fi tot una sobra.
Oare ma voi mai trezi cu ochi mari, de copil speriat in acea dimineata?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu