vineri, 23 ianuarie 2009

Cum ar fi...?


Daca intr-o zi n-am mai avea lacrimi?Ne-ar veni sa plangem si nu am putea sa ne descarcam.Din cauza ca am plans prea mult lacrimile vor inceta sa mai curga.Si nu vom fi mai fericiti ci mai nefericiti.
Ar trebui sa ne suportam fiecare suferinta asa cum e ea,suferind doar in interior, fara niciu fel de exteriorizare.Ar fi un cosmar psihc.
Ca si cand am fi ingropati de vii si ne-am zbate sa scapam,cu putinul aer pe care il avem iar in final am muri asfixiati.
Asfixierea mi se pare cea mai crunta moarte pentru ca esti constient in fiecare secunda de ea...
Cum ar fi daca, atunci cand te decizi ca vrei sa mori si o faci, sa te razgandesti in ultimul moment si sa nu mai poti face nimic?
Sa te arunci in gol si inainte sa atingi pamantul sa gasesti solutia problemei ce te framanta pana atunci...

Cum ar fi daca am stii raspunsul la toate intrebarile? Ne-am sinucide a doua zi pentru ca nu am mai avea ce sa mai cunoastem.

2 comentarii:

Mirela spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Mirela spunea...

Legat de finalul gandurilor tale...un parinte spunea ca Dumnezeu ne sterge din minte cele marunte pentru ca altfel am innebuni de-atata informatie acumulata si nu ne este dat sa cunoastem viitorul pentru ca ne-am sinucide sa stim cate necazuri avem de indurat si cat de putine bucurii.
Cat despre lacrimi...cred ca ele sunt izvor binefacator pentru suflete si asa cum cerul plange cu picurii de ploaie asa inima isi curata amarul cu izvorul lacrimilor...cat mai mult soare sa ai in priviri! :), mirela